# Radu Bănică e cercetat pentru abuz în serviciu după ce a semnat un titlu de proprietate pentru un teren mutat de la Bradu la Pitești și din care jumătate a ajuns în final la rudele sale # Dosarul, aflat deocamdată in rem, vizează o retrocedare ilegală de terenuri, prin mutarea a 6.400 mp de teren de la Bradu în Pitești, chiar în spatele Stadionului Nicolae Dobrin. În prezent, în cartea funciară, pe 3.000 de mp din acel teren figurează ca proprietari mama și mătușa lui Radu Bănică. În același dosar apare și numele lui Florin Frătică, fostul primar de la Bradu # Radu Bănică a mai fost director la Cadastru între iulie 2010 și iulie 2012 și a semnat titlul de proprietate pentru respectivul teren, din care 3000 mp au ajuns la bunica sa și ulterior la mama și mătușa sa
Propus de PSD Pitești pentru postul de director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Argeș, consilierul local Radu Bănică (a mai deținut această funcție între iulie 2010 și iulie 2012) apare într-un dosar deschis de DNA Pitești pentru abuz în serviciu. În același dosar, cu numărul 171/P/2015, apare și numele lui Florin Frătică, fostul primar de la Bradu. Dosarul, aflat deocamdată in rem, vizează retrocedarea ilegală a unui teren de 6.400 mp, teren „teleportat” de la Bradu chiar în Pitești, în spatele Stadionului Nicolae Dobrin. O practică asemănătoare cu cea a mutării terenurilor Ilenei Brătianu de la Rătești în Pădurea Trivale. Terenul a fost dat în 2011, an în care Radu Bănică era director la OCPI Argeș. Jurnalul de Argeș vă prezintă, în exclusivitate, toate detaliile acestei puneri în posesie cu multe semne de întrebare.
Cum a ajuns dosarul la DNA
În 2015, adevărații proprietari ai terenului de 6.400 mp din Pitești, din spatele Stadionului Nicolae Dobrin au dorit să intre în posesia terenului. Numai că au avut surpriza neplăcută să descopere că respectivul teren era în proprietatea altor persoane. Adevărații proprietari au strâns documente și au făcut plângere la DNA Pitești, reclamându-i pe Radu Bănică, pe Florin Frătică, fostul primar de la Bradu, și pe fosta secretară a Primăriei Bradu pentru abuz în serviciu.
În 2000, moștenitoarea Marina Șerboianu a făcut o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 0,64 hectare în comuna Bradu, teren ce provenea de la tatăl acesteia, Dan P. Chiriță. Concret, defunctului Dan P. Chiriță i se reconstituise în baza Legii nr. 18/1991 dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,56 ha, provenind dintr-un total de 3,20 hectare. Practic, rămăsese o diferență de 6.400 mp pentru care Comisia Locală de Fond Funciar Bradu încheiase procesul-verbal de punere în posesie, dar pentru care nu a fost emis titlul de proprietate.
Drept urmare, în martie 2008, Marina Șerboianu a introdus acțiune în instanță, atât în nume propriu, cât și ca reprezentantă a celeilalte moștenitoare, Manu Gherghina, prin Manu Viorica, Tudose Floarea și Dan Gheorghe, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul respectiv. Iar pe 18 martie 2011, Judecătoria Pitești, printr-o sentință semnată de președintele completului Elena Bărbulescu, le dă câștig de cauză reclamanților și obligă Comisia Locală de Fond Funciar Bradu „să elibereze documentația necesară eliberării titlului de proprietate pe numele Dan P. Chiriță, cu moștenitori Șerboianu Marina, Manu Gherghina, Tudose Floarea, Dan Gheorghe pentru suprafața de 0,64 hectare cu amplasamentul înscris în procesul-verbal de punere în posesie nr. 11/28.10.2010”. În sentință scrie și negru pe alb unde se află terenul în litigiu: în comuna Bradu, tarlaua 17, parcela 115, având ca vecinătate zona CFR în partea de vest (spre Costești – n.red), așa cum este menționat și în actul de vânzare din 1936. Numai că în procesul-verbal de punere în posesie din 28.10.2010, semnat de Florin Frătică și secretara Daniela Chira, moștenitorii sunt puși în posesie pe tarlaua 23, parcelele 313 și 315, fără a se specifica pe undeva unde este respectiva tarla. Instanța nu scrie nicăieri ca terenul să fie dat în altă parte și pe alt amplasament.
Unchiul unui bun prieten și coleg al lui Radu Bănică, împuternicit pentru a obține titlul de proprietate
Pe 7 iulie 2011, la doar patru luni după sentința definitivă a Judecătoriei Pitești, moștenitorii îndreptățiți să obțină terenul de 6.400 mp de la Bradu îl împuternicesc, prin procură notarială semnată la notărița Gabriela Chiran, pe un anume Virgil Șerboianu să se prezinte și să îi reprezinte la OCPI Argeș și la toate autoritățile competente în vederea obținerii titlului de proprietate.
Iar acest Virgil Șerboianu este unchiul lui Florin Șerban, angajat la OCPI Argeș și bun prieten cu Radu Bănică.
Pe 6 septembrie 2011, după obținerea sentinței Judecătoriei Pitești din 18 martie 2011, Primăria Bradu înaintează OCPI Argeș „documentația necesară emiterii titlului de proprietate privind autorul Dan P. Chiriță, cu moștenitorii Șerboianu Marina, Manu Gherghina, Tudose Floarea și Dan Gheorghe, pentru suprafața 6.400 mp.
Acuze potrivit cărora documentațiile cadastrale ale adevăraților proprietari ar fi fost șterse ilegal din grafica OCPI Argeș
În baza procesului-verbal de punere în posesie din 28.10.2010 pentru suprafața de 6.400 mp (proces-verbal semnat de către Florin Frătică, la acea dată primar, și de secretara Daniela Chira), cu amplasament în tarla 23, parcelele 313, 315, situate în Pitești, s-a emis titlul de proprietate nr. 141261/19.09.2011, titlu de proprietate ce a fost semnat chiar de către Radu Bănică. O altă problemă legată de procesul-verbal de punere în posesie: acesta figura în extravilan Pitești, deși era în intravilan.
Surse apropiate anchetei susțin că, pentru a nu exista probleme, în speță suprapuneri la scrierea titlului de proprietate, din grafica Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Argeș au fost șterse, la indicațiile directorului Radu Bănică, „documentații cadastrale întocmite pentru imobile aparținând proprietarilor de drept din acea zonă”.
Astfel, în scurt timp, moștenitorii lui Dan P. Chiriță, prin împuternicitul lor Virgil Șerboianu, au devenit proprietari asupra unei suprafețe de 6.400 mp situată în intravilanul Piteștiului, chiar în spatele Stadionului Nicolae Dobrin, deși dreptul lor de proprietate fusese validat pentru 6.400 mp situați în extravilanul comunei Bradu, undeva la limita cu orașul Costești.
În noiembrie 2011, la două luni după emiterea titlului de proprietate, suprafața de 6.400 mp din spatele Stadionului Nicolae Dobrin a fost dezmembrată în două loturi, unul de 3.000 mp și altul de 3.400 mp. Pe 29 noiembrie 2011, cele două loturi au fost înscrise în cartea funciară la OCPI Argeș.
Bunica lui Radu Bănică, de la Lunca Corbului, a cumpărat aproape jumătate din terenul mutat de la Bradu la Pitești
Iar surprizele nu se opresc aici. Pe 28 februarie 2012, printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat tot la biroul notăriței Gabriela Chiran, aflat la doi pași de sediul OCPI Argeș, Aurelia Corbu, bunica maternă a lui Radu Bănică, directorul de la Cadastru, cumpără lotul de 3.000 mp pentru suma de 24.000 lei. Iar această bunică locuia tocmai în Lunca Corbului. Și aici se pune firesc întrebarea: cum a ajuns o bătrână din Lunca Corbului să cumpere teren tocmai în Pitești? Trebuie precizat că și această tranzacție a fost făcută, ca împuternicit al moștenitorilor, de către Virgil Șerboianu, unchiul colegului de la OCPI Argeș.
În prezent, în cartea funciară a terenului de 3.000 mp dat ilegal în spatele Stadionului Nicolae Dobrin, figurează ca proprietari acum (după ce bunica lui Radu Bănică s-a stins din viață în 2014) Corbu Iulia Liliana – mama lui Radu Bănică, și Niță Florina Zenovia – mătușa aceluiași Radu Bănică, cel pe care PSD Pitești vrea să îl pună din nou director la OCPI Argeș.
Ce spune Radu Bănică: „Nu mi se pare corect că aceste lucruri apar după ce am fost propus director. În momentul în care unii aud că ai putea să te ridici în vreun fel, vin să îţi dea în cap”
Așa cum e normal, am luat legătura și cu Radu Bănică, fostul și probabil viitorul director al OCPI Argeș, pentru a ne spune mai multe legat de dosarul aflat la DNA Pitești. „Nu am fost citat la DNA până acum. În spatele acelui titlu de proprietate există o sentință judecătorească, în care scrie negru pe alb și unde să se scrie acel titlu de proprietate. Instanța a obligat Comisia Locală de Fond Funciar Bradu să înainteze Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș și să scrie un titlu de proprietate pentru care se află deja un amplasament. Comuna Bradu, neavând teren în amplasamentul inițial, i-a dat teren în altă parte, cum se procedează. Pe Legea 18, n-a fost nimeni obligat să fie pe vechiul amplasament. Procesul-verbal de punere în posesie este fix acolo unde s-a eliberat titlul de proprietate. La noi a venit titlul de proprietate doar pentru a îl scrie. Aceste lucruri trebuie spuse. Conform sentinței Judecătoriei Pitești, nimeni nu a schimbat amplasamentul. Ca exemplu, tot Turceștiul este pus în posesie de Primăria Bradu, dar administrativ-teritorial ține de Pitești. Și la Bascov și în alte locuri s-au întâmplat asemenea lucruri. De ce? Pentru că Piteștiul s-a mărit, iar terenurile erau pe fostul CAP Bradu sau CAP Bascov ș.a.m.d. Și bineînțeles că oamenii au avut terenurile acolo. Într-adevăr, s-ar putea ca terenul la care faceți referire să nu fi fost acolo în primă fază. Dar acolo unde terenul a fost, din câte îmi aduc aminte, un complex de porci și nu s-a mai putut pune în posesie. Este ca și în cazul blocurilor din Pitești. Nu se mai poate pune în posesie și li se dă în echivalent. Procesul-verbal de punere în posesie este semnat de Primăria Bradu și consfințit de către o instanță judecătorească. Ce poate să fie în neregulă cu acest titlu?”, spune Radu Bănică.
Legat de afirmația lui Radu Bănică potrivit căruia a fost dat alt amplasament pentru terenul de la Bradu, legea spune clar că amplasamentul nou trebuie să aibă aceeași valoare cu vechiul amplasament. Însă în acest caz valoarea terenului de la Pitești este cu mult mai mare decât cea a terenului de la Bradu, prețul unui mp de teren intravilan în Pitești fiind unul incomparabil mai mare față de un mp de teren extravilan la Bradu.
Legat de acuzele potrivit cărora anumite documentații cadastrale ar fi fost șterse din grafica OCPI Argeș, Radu Bănică spune că „să facă dovada cei care fac acuzele că a fost șters vreodată ceva de către mine sau de altcineva. Eu nici măcar nu știu să lucrez așa ceva, habar nu am. Eu sunt jurist de meserie. Într-adevăr, și asta este o mare prostie a ANCPI și a legilor, pentru că s-a dat drumul în 1999 să se facă documentații cadastrale, când nu exista o bază de date grafică în care să pui cadastrele, și cadastrele nu se făceau în coordonate stereo. Și dacă ai fi avut o bază de date grafică, nu ai fi putut pune cadastrele în ea pentru că acestea nu aveau coordonate. Prostia a plecat din legiferare de la bun început. Cei care și-au făcut documentațiile în acei ani pot avea surpriza să nu își găsească documentația în baza de date grafică. Nu este singurul caz. Deși acel dosar de la DNA este din 2015, după cum spui tu, dintr-odată, după ce am fost propus director, apar aceste lucruri. Nu mi se pare corect. Nu e niciun fel de coincidență. Eu am fost unica propunere a PSD pentru această funcție și s-a votat în unanimitate. În momentul în care unii aud că ai putea să te ridici în vreun fel, vin să îți dea în cap”.
Un alt fost director de la OCPI Argeş a stat trei ani în puşcărie pentru o neregulă asemănătoare
Fostul deputat PDL de Argeş Sorin Pandele a fost condamnat în ianuarie 2014 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la cinci ani închisoare cu executare și eliberat condiționat în februarie 2017, după ce a executat trei.
Conform procurorilor DNA, „Sorin Pandele a dispus nelegal efectuarea unor corecturi în documente prin înlocuirea comunei Bradu cu municipiul Piteşti, inclusiv vecinătăţile. Totul în baza unor documente false, emise de Costel Zamfir. Toate modificările au fost certificate de Pandele, ca director al OCPI Argeş”.
Potrivit procurorilor DNA Piteşti, care pe 16 iunie 2010 l-au trimis în judecată pentru mai multe infracţiuni de corupţie în legătură cu funcţia pe care a deţinut-o, aceea de director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI), la data de 27 septembrie 2007, în baza unei înţelegeri anterioare, Pandele a primit 190.000 lei cu titlu de mită de la Elena Cornelia Păun.
În schimbul banilor, Pandele avea să-şi exercite defectuos atribuţiile de director al OCPI Argeş şi să emită, în mod nelegal, titlu de proprietate la baza căruia au stat documentele false amintite.
Radu Bănică, lovit cu capsatorul în cap în 2011 de iubita înşelată
În iulie 2011, Radu Bănică și fosta sa iubită, Elena Iagăr, au fost protagoniștii unui incident violent petrecut chiar în biroul șefului OCPI Argeș. Extrem de afectată după ce a citit în Jurnalul de Argeș că iubitul ei a petrecut o vacanţă luxoasă în Dubai cu altă femeie, Elena, care a avut o relaţie de câțiva ani cu Bănică, a încercat să aibă o discuţie lămuritoare cu acesta. Elena a venit val-vârtej la sediul OCPI Argeş şi a intrat în biroul directorului Radu Bănică pentru a-i cere socoteală cu privire la noua idilă. Cei doi au avut un schimb dur de replici, după care s-au luat la bătaie. Radu Bănică a început să ţipe din senin, ba i-a chemat în ajutor şi pe angajaţii firmei de pază cu care OCPI Argeş avea contract. Mai mult, a răcnit şi la secretară, căreia i-a reproşat că nu şi-a respectat fişa postului şi nu l-a apărat, permiţându-i Elenei Iagăr accesul în birou. Din cauza limbajului agresiv folosit de fostul iubit, dar şi a insultelor pe care acesta i le aducea, Elena s-a enervat şi a aruncat cu capsatorul şi cu scrumiera de pe birou înspre Radu Bănică. Deşi avea în faţă doar o femeie, şeful de la Cadastru s-a panicat şi a ripostat extrem de violent. Şi-a înşurubat mâinile pe gâtul celei care i-a fost iubită și a trântit-o la pământ. Elena nu s-a lăsat nici ea mai prejos şi i-a cărat domnului director, aflat deasupra, suficienţi pumni în spinare cât să-i rupă cămaşa şi să-i învineţească spatele.
Radu Bănică dădea bani prin contracte de împrumut
În 2010, Jurnalul de Argeș dezvăluia și preocupările nu tocmai ortodoxe ale lui Radu Bănică şi ne referim aici, în principal, la împrumuturi date altor persoane. În perioada 2008-2009, Radu Bănică a încheiat contracte de împrumut cu mai multe persoane. Alexandru Crivac a legalizat pe parcursul unui an de zile trei contracte de împrumut (nr. 6127/04.12.2008, 1261/12.03.2009 şi 3429/21.12.2009) în valoare totală de 3.320 de euro, bani luaţi de la Bănică. Urmează Valentin-Dumitru Amzăr, care s-a împrumutat, tot de la Bănică, de 13.000 de euro (contract de împrumut cu garanţie imobiliară nr. 6523/23.12.2008), bani pentru care a pus gaj un teren de 4.400 mp situat în apropiere de Mioveni. Al treilea este Alin Oprescu, pentru care Judecătoria Piteşti a aprobat cererea de executare silită, deoarece n-a reuşit să achite, la scadenţă, datoria de 2.600 de euro pe care a făcut-o la acelaşi Iuliu Radu Bănică (contract de împrumut nr. 5520/06.11.2008). Ultimul debitor (şi cel mai celebru) este subofiţerul SRI Florin Măceşanu, care a fost trecut în rezervă din cauza complicaţiilor financiare nedemne cu statutul său şi care s-a împrumutat cu 4.700 de euro de la fostul director al OCPI Argeş, după cum atestă contractul de împrumut nr. 6053/02.12.2008.
0 Comentarii