Din păcate, iar uneori din fericire, soarta României a fost decisă de cei din afară, decidenţii făuririi Unirii Principatelor, spre exemplu, fiind cei numiţi ulterior de Nicolae Ceauşescu drept „puterili imperialiste”. Aceleaşi puteri care la 130 de ani de la Mica Unire decideau o Mare Dezbinare. O revoluţie în România, consecventă mişcărilor care au închis o evoluţie masivă a comunismului în Europa de Est. O revoluţie care a avut, în parte, un final neaşteptat. Iar conform celor dezvăluite zilele trecute la un eveniment banal în considerarea atribuirii caracteristicii de cultural, cel care a împiedicat distrugerea ţării în Decembrie 1989 a fost un muscelean. Generalul Vasile Milea!

Săptămâna trecută, duminică 28 iulie, a avut loc o lansare de carte specială, la trei ani după ce un asemănător eveniment a aprins scânteia. Şi asta pentru că profesorul Gheorghe Niţică şi-a transformat „ura” în energia necesară pentru aflarea adevărului în legătură cu moartea generalului-colonel Vasile Milea. În 2016, Gheorghe Niţică a publicat „Vasile Milea – de la soldat la general în 17 ani – general al Armatei Române 25 de ani”. Cartea a prezentat pe larg cariera militară a generalului lereştean, referirile la moartea acestuia fiind restrânse, deşi verdictul a fost anunţat: crimă! Precizează acum Gheorghe Niţică faptul că atunci „nu am folosit toate argumentele de care dispuneam pentru a fi mai convingător”, dar a făcut-o acum, la lansarea cărţii „În căutarea adevărului. Generalul Vasile Milea: Suicid? sau Asasinat?!…”. Concluzia, evidenţiată şi de prof.univ.dr. Stan Florea, cel care a prefaţat volumul, este că generalul Milea a fost ucis fiindcă nu a trădat, nu a acceptat ca România să fie ruptă în Decembrie 1989 sub acoperirea unei revoluţii anticomuniste. Ordinul l-a dat generalul Atanasie Stănculescu, executarea „sinuciderii” a fost îndeplinită de Corneliu Pârcălăbescu, cel numit de profesorul Niţică „suspectul nr. 1” şi „c.c,f,g.”, adică „colonel criminal făcut general”. Aproape cinci sute de pagini susţin această ipoteză, convingere pentru mulţi, în mod evident şi pentru autorul cărţii, susţinere creată prin scoaterea la iveală a sute de documente din dosarul morţii generalului, un dosar finalizat cu N.U.P. (neînceperea urmăririi penale).
# Domnule profesor, aţi vorbit de ură când aţi făcut referire la prima carte despre generalul Milea. De unde această ură şi de ce?
– Sunt şi acum plin de ură, fiindcă mă revoltă că, deşi sunt documente clare din care rezultă fără nicio îndoială faptul că generalul a fost omorât la ordin, se spune că a fost sinucidere. „Sinuciderea” a fost tot la ordin. Este inadmisibil!
# Dar s-a întocmit dosar penal…
– Când am studiat documentele nu mi-a venit să cred că ceea ce citesc este scris pe hârtie. De aceea am certitudinea că cel care a făcut primul dosar, când s-a dat N.U.P. ca urmare a faptului că ar fi fost sinucidere, nu a citit nicio filă din dosar. I s-a dat dosarul unui căpitan care nu-şi merită nici gradele, nici calitatea de magistrat – poate ar fi meritat să fie acolo unde ar trebui să fie, de fapt – iar el a acoperit o crimă. El n-a citit documentele din dosar, el a avut ordin să dea N.U.P. L-au făcut colonel apoi – s-au luat grade pentru acel N.U.P., a fost un N.U.P. cu stele multe – iar prin 2005 declara cu seninătate că el n-a afirmat niciodată că generalul Milea s-a sinucis sau că a fost ucis.

„Voinea este autorul principal al morții fără judecată a familiei Ceaușescu”

# Însă alţii au făcut-o.
– Da, apare unul pe la TV mereu, general, fost şef al Secţiilor Parchetelor Militare… se numeşte Voinea. Ne dă el explicaţii, spune cum a fost omorât generalul Milea şi de cine, după ce eu am spus-o înainte de mai multe ori! O spune el, care a avut dosarul în mână şi nu a făcut nimic! El, care a sustras probe de la dosar… El, care este autorul crimei din 25 decembrie, el, autorul principal al morţii fără judecată a familiei Ceauşescu… Şi atunci… cum să nu fii revoltat?! Am mai multă revoltă acum ca atunci…
# Ce reacţii credeţi că vor provoca dezvăluirile dumneavoastră?
– La prima carte am fost întrebat dacă nu mi-e teamă. Mi-a venit rândul să spun şi eu: ei, să-i văd şi eu pe cei care au curaj să citească! Adică e o problemă pentru unii care o citesc. Eu am scris-o, am scăpat. Adică nu ştiu dacă am scăpat de tot sau dacă m-au scăpat… Chestiunea este că au fost oameni care au plătit cu viaţa pentru că au vorbit şi au spus adevărul.

Lansare de carte-eveniment

Profesorul Niţică şi-a lansat cartea la Cercul Militar Câmpulung, în prezenţa unei asistenţe extrem de numeroase faţă de cele înregistrate la evenimente similare. Maestrul de ceremonie al manifestării a fost generalul Nicolae Popescu, cel numit la comanda unei unităţi militare chiar de către generalul Vasile Milea, iar prof. univ. dr. Florea Stan a prezentat cartea. Despre autor şi despre general au vorbit oameni apropiaţi, nu au lipsit feţele bisericeşti şi nici profesorii de istorie sau primari şi foşti primari. Pe fundal s-a auzit deseori „Balada cântată a Generalului Milea Vasile” a colonelului Ion Lungu.
Muscelean născut la Mihăeşti, profesorul Gheorghe Niţică s-a căsătorit în anul 1969 cu Marcela Iugoiu, nepoata generalului Milea. Fost elev de şcoală militară, Niţică s-a îndreptat către cariera didactică, fiind profesor şi director cu deosebire la grupurile şcolare din Colibaşi, Piteşti şi Ştefăneşti. Pentru întreaga activitate desfăşurată în învăţământ i s-a acordat Diploma de excelenţă „Gheorghe Lazăr”. În afară de cărţile despre generalul Vasile Milea, în anul 2008, sub coordonarea prof.univ.dr. Florea Stan şi împreună cu alţi profesori, a editat şi publicat „Învăţământul românesc între virtuţi şi vicii”.
Născut în anul 1927 în comuna Lereşti, Vasile Milea a fost un exemplu de carierist pe merit în Armata Română, la doar 37 de ani devenind general-maior (general cu o stea), gradul de general cu trei stele (general-colonel) primindu-l în anul 1977. Ministru al Apărării Naţionale în Republica Socialistă România a fost numit în anul 1985, după ce devenise Şef de Stat Major al Armatei. „Este singurul Şef de Stat Major al Armatei şi singurul Ministru al Apărării Naţionale, după 23 august 1944, care nu a fost numit sau avansat pe criterii prioritar politice”, subliniază profesorul Niţică.
Cătălin Ion Butoiu