În Monitorul Oficial nr. 290 din 25 aprilie a.c. a fost publicată Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 8 din 15 martie 2017 prin care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost investit cu pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: „dacă în sensul legii penale, profesorul din învăţământul preuniversitar de stat este funcţionar public în accepţiunea art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal sau în accepţiunea art. 175 alin. (2) din Codul penal”.

Prin această decizie ÎCCJ a statuat că „profesorul din învăţământul preuniversitar de stat are calitatea de funcţionar public în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal.”
În  considerentele Deciziei nr. 26/2014 – publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2015,  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a arătat că „în cazul infracţiunii de luare de mită, calitatea de funcţionar public prevăzută în norma de incriminare pentru subiectul activ este specifică dreptului penal şi trebuie înţeleasă numai în accepţiunea conferită de prevederile părţii generale a Codului penal, aşa încât această reglementare specifică nu poate fi înlăturată prin dispoziţii legale speciale nepenale, care guvernează exercitarea anumitor profesii”.
Sfera persoanelor care au calitatea de funcţionar public în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal poate fi conturată pe baza a două criterii:
– exercitarea unei funcţii specifice în cadrul unui sistem public
– finanţarea din fonduri publice a structurii în cadrul căreia este exercitată funcţia specifică.
Profesorul din cadrul învăţământului preuniversitar de stat exercită o funcţie specifică (personal didactic) în sistemul public de învăţământ, în cadrul unei structuri finanţate din fonduri publice (unitate de învăţământ preuniversitar de stat) şi, prin urmare, exercită o „funcţie publică de orice natură” în sensul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal.
Potrivit art. 101 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară.
În acelaşi sens, art. 104 alin. (2) din actul normativ menţionat, prevede că finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, finanţarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinaţie, iar finanţarea suplimentară se acordă din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, unităţile de învăţământ preuniversitar de stat fiind componente ale sistemului public de învăţământ.
Prin termenul de „public”, aşa cum este statuat în art. 176 Cod penal,  „se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică”. În consecinţă, funcţiile specifice (personal didactic) din cadrul sistemului public de învăţământ, exercitate în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, finanţate din fonduri publice, se circumscriu sintagmei „funcţii publice de orice natură” în sensul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal.

Doctor în drept, Floriniţa Ciorăscu