# Campania Jurnalului de Argeş pentru promovarea dreptului la educaţie

Planul-cadru pentru învăţământul din România propus de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei prevede excluderea studiului limbii latine şi diminuarea numărului de ore de Istorie și Limba şi literatura română la nivel gimnazial. Intenţia manifestată la începutul acestui an a stârnit reacţii vehemente în rândul părinţilor, profesorilor şi academicienilor. Instituţia Avocatul Poporului Piteşti a luat atitudine în faţa acestei propuneri şi a anunțat demararea unei campanii de promovare a dreptului la educație și cultură în rândul copiilor.

Săptămânalul Jurnalul de Argeș susține această campanie cu opiniile unor profesori, istorici, jurnaliști și oameni de cultură indignați de intenția Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. „Programa de gimnaziu urmăreşte introducerea unor educaţii: educaţie pentru drepturile copilului, educație interculturală, educaţie pentru cetățenie democratică, ori acestea ar putea fi făcute, foarte bine, cu o finalitate mult mai bună, păstrând orele de istorie. Sincer, mie mi se par puțin cam pretențioase aceste educații, câtă vreme elevul nu are ABC-ul pentru a căpăta niște abilități în domeniul acesta”, explică, pentru Jurnal  de Argeş, prof. Irinel Vintilă de la Colegiul Naţional Pedagogic „Carol 1”  Câmpulung Muscel.
Profesorul muscelean explică de ce reducerea numărului orelor de istorie la gimnaziu ar da amploare unei greşeli deja produse. „Din punctul meu de vedere, deja răul s-a produs de la clasa a IV-a şi ar însemna să continuăm pe aceeaşi manieră dezastruoasă. La clasa a patra e un amalgam, pentru că avem  istorie universală amestecată cu istorie românească. În plus criteriul cronologic nu se respectă absolut deloc. Cel puţin pentru copiii mici, e foarte derutant. Pentru noi, ca oameni mari, e simplu să spunem că ne propunem nu ştiu ce scopuri nobile. Numai că, în final, ele nu se ating. Începutul ciclului gimnazial înseamnă ABC-ul în domeniul istoriei, iar din această perspectivă, mai degrabă ar trebui alocate mai multe ore de istorie. Toate acele educații care se propun în planul cadru s-ar putea realiza prin creşterea numărului orelor de istorie. Desigur, suntem raţionali şi înţelegem că dacă s-ar mări numărul orelor de istorie, ar fi alții văduviţi. De aceea spun că ar trebui insistat tot pe ora de istorie şi pe modificarea, într-o anumită măsură a programei, pentru noul deziderat. Copiii pot dobândi gândirea critică şi înţelege, spre exemplu, diferenţa între sistemele democratice şi cele totalitare, tot în cadrul orelor de istorie. Şi educaţia pentru cetăţenia democratică, s-ar putea obţine, tot aşa, prin niște exemple absolut concrete, mai la îndemâna copiilor”, mai spune dascălul muscelean.
Izabela Moiceanu