Procurorii au cerut vineri instanţei pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este judecat pentru ucidere din culpă şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului şi drogurilor.

Procurorul de şedinţă le-a cerut judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti condamnarea lui Mario Iorgulescu la pedeapsa maximă pentru infracţiunea de ucidere din culpă, care, potrivit Codului penal, este de 7 ani. El a mai solicitat şi condamnarea fiului preşedintelui LPF la 2 ani pentru conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe şi contopirea cu pedeapsa definitivă primită de Iorgulescu junior pentru complicitate la lipsirea de libertate.

Citește și: Al doilea denunţ făcut de primăriţa din Corbi, înainte să plece din funcţie

Avocaţii lui Mario Iorgulescu le-au cerut judecătorilor să constate că există o culpă comună, pentru că bărbatul omorât în accident nu purta centură de siguranţă, se afla sub influenţa drogurilor, iar scuarul în care a ricoşat maşina lui Iorgulescu nu era semnalizat corespunzător. Apărătorii au mai susţinut că, în cazul infracţiunii de conducere sub influenţa alcoolului, ar fi intervenit prescrierea, fapt contrazis de procurorul de şedinţă.

Avocatul familiei bărbatului omorât în accident le-a cerut magistraţilor o pedeapsă orientată spre maxim, precizând că nu poate fi vorba de culpă comună, pentru că Iorgulescu avea o viteză foarte mare, de peste 160 de km/h, în momentul impactului. Instanţa a amânat pentru data de 4 decembrie pronunţarea unei decizii în acest caz.

Citește și: Shopping intens, pe bani publici, în zona Muscel! Primăriile au cumpărat maşini, bomboane şi servicii pirotehnice

Procesul se află în faza de rejudecare. Iniţial, Mario Iorgulescu a primit la instanţa de fond – Tribunalul Bucureşti, în luna februarie 2023, o condamnare de 15 ani şi 8 luni, pedeapsă scăzută, în octombrie 2023, de Curtea de Apel Bucureşti, la 13 ani şi 8 luni de închisoare. În iunie 2024, un complet de la Instanţa supremă a anulat condamnarea, în urma admiterii unui recurs în casaţie (o cale extraordinară de atac), iar dosarul a fost trimis spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.

În esenţă, Instanţa supremă susţinea că Mario Iorgulescu nu trebuia judecat pentru omor, ci pentru ucidere din culpă, infracţiune care are limite de pedeapsă mai mici.