Recent, preşedintele ADR Sud-Muntenia, Liviu Muşat, a anunţat că proiectul de conservare şi consolidare a Cetăţii Poenari se numără printre cele şapte proiecte din judeţ, privind refacerea patrimoniului cultural, care vor beneficia de finanţare europeană. Astfel că ne-am interesat ce presupune acest proiect în valoare de peste 3 milioane euro, care vizează adevărata cetate a lui Dracula.

După cum ne-a informat Cornel Popescu, directorul Muzeului Judeţean Argeş, instituţie care administrează Cetatea Poenari, proiectul de conservare şi consolidare presupune lucrări de intervenţie pentru restaurarea fortăreţei, astfel încât aceasta să fie adusă la forma sa din secolul al XV-lea, de pe vremea lui Vlad Ţepeş, domnitorul muntean care a clădit-o. „Cetatea Poenari a mai suferit o lucrare de restaurare între 1968-1971. Aşa cum vedeţi cetatea astăzi, se datorează acestor intervenţii. În perioada respectivă, Uniunea Arhitecţilor din România a făcut toate demersurile necesare pentru restaurare. Partea albă, adică partea inferioară a cetăţii, care e din piatră, este de la Vlad Ţepeş şi partea superioară, roşiatică, este din cărămidă şi provine în urma acelei restaurări. Astăzi trebuie refăcute aceste lucrări, trebuie restaurată cetatea şi adusă exact la forma ei iniţială, din timpul lui Vlad Ţepeş”, ne-a explicat directorul Muzeului Judeţean Argeş.

Cu alte cuvinte, în cadrul acestui proiect de restaurare, zidurile Cetăţii Poenari vor fi prelungite şi se vor reclădi turnurile şi acoperişul. Inclusiv structura de rezistenţă va fi restaurată, fiindcă de-a lungul timpului în ziduri au mai apărut fisuri. Proiectul are o valoare de 10,7 milioane lei, din care contribuţia beneficiarului – în speţă Consiliul Judeţean Argeş – va fi de numai 2%, în timp ce restul sumei va proveni din fonduri europene.

Demersuri şi pentru transportul turiştilor la cetate

Ne-am interesat şi dacă proiectul de restaurare a Cetăţii Poenari cuprinde şi un mijloc eficient pentru transportul turiştilor. Directorul Muzeului Judeţean spune că, în acest sens, există un alt proiect al Consiliului Judeţean, separat de proiectul de restaurare a cetăţii. „Noi suntem doar administratori. Pentru facilitarea accesului, Consiliul Judeţean e proprietar în zonă. Dar din ce informaţii am, se fac demersuri şi pentru un mijloc de transport. Trebuie realizat, în primul rând, un studiu de oportunitate de către specialiştii în transporturi, care să îşi spună părerea, dacă trebuie să fie pe cablu sau pe şină, în funcţie şi de distanţă, de curenţii de aer din zonă, înclinaţia pantei. Sunt foarte multe aspecte care trebuie luate în calcul pentru a transporta turiştii în siguranţă. Sunt patru soluţii tehnice: plan înclinat, lift, telecabină sau funicular. Se lucrează la studiul specialiştilor, nu ştiu dacă a fost finalizat sau nu”, ne-a declarat Cornel Popescu.

Lucrări de reabilitare şi la fostul Palat Administrativ şi la Galeria de Artă

Alte două proiecte vizând restaurarea unor monumente istorice importante din Piteşti se află în etapa de precontractare şi vor beneficia de finanţare europeană. Este vorba de Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna” (20 milioane lei) şi fostul Palat Administrativ (21,4 milioane lei).
Fostul Palat Administrativ al judeţului Argeş, actualmente corp al Muzeului Judeţean care cuprinde expoziţiile de ştiinţe ale naturii şi istorie, va fi restaurat, urmând să se realizeze lucrări de intervenţie inclusiv la structura de rezistenţă. Vor fi înlocuite  instalaţiile de încălzire, electrice şi sanitare, acoperişul, zugrăvite faţada şi interiorul clădirii, iar subsolul va fi reamenajat. Clădirea veche a muzeului va mai avea şi centrală cu gaz inert pentru intervenţie în caz de incendiu, sisteme noi antiefracţie şi grupuri sanitare special adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi (în prezent există o toaletă ecologică închiriată pentru persoanele cu nevoi speciale). Expoziţiile din fostul Palat Administrativ vor fi reorganizate, pe baza unui concept nou, digitizarea, prin info touch, ecrane care la o simplă apăsare prezintă toate informaţiile legate de exponat. Potrivit directorului Cornel Popescu, şi expoziţia de istorie, care se sfârşeşte în anul 1947, va fi actualizată şi continuată până spre anul 1990. Şi proiectul privind Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, prevede restaurarea clădirii, care este tot monument istoric de clasa A, precum şi reorganizarea tuturor expoziţiilor.