# Stadionul va avea 2000 de locuri, instalație de nocturnă și va înghiți 22 miliarde lei # În studiul de fezabilitate pentru construcţia stadionului s-au identificat izvoarele istorice dacice ale localităţii Bradu, precum şi primele atestări documentare. Nici n-a finalizat bine primarul Sorin Oprescu super-stadionul “Naţional Arena”, care aşteaptă nerăbdător meciul inaugural al României cu Franţa, că primarul Florin Frătică din Bradu a pus la cale o ispravă similară cu cea a omologului său din Capitală. Cu ambiţia care îl caracterizează, mai ales că este şi secretar general al PDL şi şef al Ligii primarilor portocalii, deci trebuie să dea exemplu de destoinicie tuturor edililor, Frătică a luat decizia să ridice la Bradu un stadion nemaivăzut în mediul rural, care să respecte standardele UEFA 2010 şi, mai mult, să poată găzdui chiar meciuri de Divizia Naţională. Aşa de bun va fi stadionul. Chiar dacă, deocamdată, la Bradu nu activează decât formaţia locală Atletic, care evoluează modest, dar vioi, pe la jumătatea clasamentului Diviziei C, e limpede că edilul comunei şi-a propus să facă o super echipă în comună, care să atace cele mai înalte eşaloane ale fotbalului românesc şi, de ce nu, chiar nişte eventuale evoluţii în cupele europene. Au mai avut şi alţii astfel de evoluţii miraculoase, deci de ce n-ar fi posibil ca scenariul să se repete şi la Bradu? Primul pas este, cum spuneam, realizarea unui stadion modern, care să înlocuiască răpciuga existentă, cu tribune de ambele părţi ale terenului, cu 2.000 de locuri, plus o instalaţie de nocturnă de vis, alcătuită din 8 stâlpi înalţi de circa 16 metri fiecare, care vor putea lumina arena de joc mai-mai să ai nevoie de ochelari de soare în toiul nopţii. Astfel că, după finalizarea grandioasei lucrări, starurile consacrate ale formaţiei Atletic Bradu, ca Velianu, Căldăraru şi Păvăluţă, îşi vor desfăşura în condiţii optime obişnuitul joc de pase tiki-taka, cu care să-şi năucească adversarii, ajutaţi şi de luminile nocturnei. Başca faptul că tribunele vor fi suficient de înalte cât să evite eventualele şuturi năprasnice care să nimerească gospodăriile învecinate şi să producă pagube colaterale.

Mircea cel Bătrân nu visa să aibă echipă de fotbal la Bradu

O investiţie atât de importantă nu se poate face însă cât ai bate din palme. Dovadă migala cu care s-a lucrat la documentaţiile aferente. În studiul de fezabilitate, de pildă, s-a început chiar cu originile denumirii comunei Bradu, plus primele atestări documentare ale localităţii, consultându-se numeroase izvoare istorice, spre a nu fi făcute greşeli care să altereze pe urmă bunul mers al construcţiei stadionului. Iată cum clarifică studiul de fezabilitate originile viitoarei posesoare de echipă de fotbal în Liga lui Mitică: „De origine dacică sau latină, denumirile aşezărilor rurale păstrează, mereu, câte ceva din trecutul comunităţii respective, numele de locuri sau de oameni care au marcat scurgerea în timp a generaţii de suflete. În ce priveşte numele Bradul nu s-a ajuns la un rezultat lămuritor; se ştie că denumirea în sine îşi are originea în etimonul dacic “brad”. Numele Geamăna este cu siguranţă un hidronim – reprezintă cătunul aşezat pe unul din cele două pârâuri gemene care se varsă în râul Argeş. Primele ştiri privind spaţiul de locuire a celor din cătunele “Bradurilor” se datoreaza vecinătăţii acestora de “Târgul Piteştilor”, târg menţionat pentru prima dată într-un hrisov din anul 1388 al domnitorului Mircea cel Bătrân. Voievodul dăruia atunci Mănăstirii Cozia “o moară în hotarul Piteştilor” Un alt document explicit pentru noi vine de la domnitorul Vlad Vintilă (1532-1535) care, în Curtea sa de la Piteşti a emis, la 15 aprilie 1533, hrisovul prin care intrarea “dumnezeieştei mănăstiri numita Argeş şi cinstitului părinte Elarion… ca să le fie din jos de Piteşti metohul şi locul cu morile ce se cheama Geamăna… veche şi dreaptă ocină şi dedină a sfintei mănăstiri”.  Din păcate, la acea vreme, nici Mircea cel Bătrân, nici Vlad Vintilă, nici măcar cinstitul părinte Elarion, nu visau să aibă echipă de fotbal la Bradu, darămite să-i mai facă şi stadion cu nocturnă. Totul a devenit posibil sub maiestuoasa ocârmuire a actualului domnitor al localităţii, Florin Frătică.

Stadionul trebuie terminat până la Crăciun

În ce priveşte costurile investiţiei, ele sunt pe măsura aşteptărilor. Valoarea estimată este de 22,3 miliarde lei vechi, adică o sumă la care nici măcar nu te poţi gândi cu una cu două, pe vremuri de criză, darămite s-o mai şi spargi dintr-un foc pe un stadion. Dar, fie criza cât de rea, tot se mai găseşte ceva. Finalizarea licitaţiei va avea loc chiar la sfârşitul acestei luni şi, dacă nu vor exista contestaţii, George Hoţu, pardon, cel care o va câştiga se va apuca rapid de lucrări, pentru că termenul de execuţie este de doar 4 luni. Acuşi vine iarna şi nu e gata nocturna de Crăciun. Glumeam… Că ce altceva ne-a mai rămas să facem? Bună ar fi şi o autostradă suspendată la Bradu, a la Sorin Oprescu, dacă tot se apucă primarul Frătică să-şi facă în comună mini Naţional Arena. Mihai BĂDESCU