Web Analytics

Primarul de la Berevoeşti, turnat la DIICOT de un stăpân de sclavi

de | 11.05.2017 13:17 | Dezvăluiri

10 vila primarului# Exclusiv. Dezvăluiri din dosarul ce a îngrozit România # Ciprian Onică a declarat procurorilor că a lucrat la construcția vilei edilului Bogdan Proca (foto), unde a prestat muncă în folosul… comunității în schimbul ajutoarelor sociale primite # Onică a mai indicat și numele Silviei Grancea, o altă stăpână de sclavi, care și ea, ca beneficiar de ajutor social, a muncit la vila familiei Proca

În urmă cu aproape două luni, cinci dintre cei 38 de stăpâni de sclavi de la Berevoești au fost condamnați de Tribunalul Argeș la închisoare cu executare, pedepsele fiind cuprinse între 3 și 5 ani și 4 luni de detenție. Cei cinci au făcut însă apel. Iar dosarul este acum pe rol la Curtea de Apel Pitești, următorul termen fiind pe 23 mai. Iar declarațiile și mărturiile din dosar aduc noi detalii spectaculoase, cea mai importantă fiind aceea că doi dintre stăpânii de sclavi au făcut muncă în folosul comunității la vila primarului Bogdan Proca în schimbul ajutoarelor sociale primite. O activitate deloc legală ce ar trebui verificată și de către cei de la AJPIS.

Doar 15.000 lei daune pentru bărbatul care a fost lovit luni de zile cu bâta și cu toporul

În procesul în care au fost judecați cei cinci romi s-au constituit ca părți civile trei foști sclavi bătuți crunt: Constantin Bratu, Mircea Dincă și Constantin Cazan. Iar cel mai cutremurător caz este cel al fostului taximetrist Constantin Bratu. În toamna lui 2015, după două săptămâni de muncă grea şi bătăi, Constantin Bratu a reuşit să fugă într-o noapte şi a stat ascuns mai multe ore în pădurea din spatele casei stăpânilor săi. A fost însă prins de către Onică Aurel, bătut cu pumnii şi picioarele, legat cu o curea şi târât de un cal înapoi la stăpâni.
Pentru a nu mai fugi din gospodărie, după cum spun procurorii DIICOT, „victima a fost legată de picior cu lanţul şi lacătul de patul în care dormeau inculpaţii Grancea Viorel şi Grancea Silvia. Timp de o lună şi jumătate, victima a muncit în fiecare zi cel puţin 12 ore şi indiferent de condiţiile atmosferice, a fost bătută zilnic de către inculpaţi, lovită cu pumnii, picioarele, cu bâta, cozile de topor sau de furci şi a fost lovit si cu tăişul toporului peste degetele mâinii drepte. Era lovit cu o bâtă şi în zona capului până când leşina după care era stropit cu apă rece pentru ca să îşi revină după care era din nou forţat să muncească”.
Constantin Bratu a suferit fracturi la ambele mâni și cum starea sa de sănătate era extrem de delicată, a fost urcat într-un maxi-taxi ce mergea la Pitești. A fost găsit în dimineața zilei de 16 octombrie 2015 de foștii săi colegi lângă stația maxi-taxi de lângă Centrul de Diagnostic și Tratament. Și, după cum au scris polițiștii de la secția 1 Poliție Pitești, bărbatul a fost găsit „aproape inconștient, cu urme de violență la mâini și cap”. Constantin Bratu a rămas cu sechele în urma tratamentelor înfiorătoare la care a fost supus. La Tribunalul Argeș, acesta a cerut daune morale de 200.000 de lei, însă instanța i-a acordat doar 15.000 lei. Și celelalte două victime au primit daune morale infime: 10.000 lei Mircea Dincă și 11.000 lei Constantin Cazan.

Ce a spus un stăpân de sclav: „Nu l-am bătut și târât cu calul pe Constantin Bratu, dar dacă sunt dovezi, atunci înseamnă că așa este”

Tot legat de cazul fostului taximetrist, hilară este și declarația dată de către Aurel Onică, unul dintre stăpânii de sclavi, în fața procurorilor DIICOT pe 18 octombrie 2016: „Arăt că nu l-am bătut și nu l-am târât cu calul pe Constantin Bratu, dar dacă sunt dovezi, atunci înseamnă că așa este”.
Fostul sclav Mircea Dincă le-a declarat procurorilor că i s-a propus să se căsătorească cu o fată din Berevoești: „Aurel Onică mi-a propus să îmi facă cunoștință cu o fată din Berevoești să mă căsătoresc cu ea, dar am refuzat”.

Procurorii au cerut pedepse minime pentru stăpânii de sclavi

Pe 15 martie a.c., Tribunalul Argeș a dat sentința în cazul celor cinci stăpâni de sclavi. Iată care au fost pedepsele de închisoare cu executare: Ciprian Onică-4 ani și 4 luni, Aurel Onică-5 ani și 4 luni, Viorel Grancea-4 ani și 4 luni, Silvia Grancea-3 ani, Ionuț Grancea-4 ani și 4 luni. Tuturor li se va reduce din pedepsă perioada petrecută în arest preventiv din 13 iulie 2016 și până în prezent.
Interesant este faptul că procurorii au cerut pedepse minime pentru cei cinci stăpâni de sclavi. Iată ce se precizează în sentință cu privire la motivarea acestei cereri neobișnuite: „Reprezentanții Parchetului apreciază că inculpații se fac vinovați de faptele reținute în sarcina lor, dar instanța va trebui să țină seama și de circumstanțele în care s-au săvârșit aceste fapte, respectiv că așa au înțeles inculpații, la nivelul lor de instruire, să își câștige existența, prin folosirea altor persoane cu probleme în activitățile lor gospodărești, astfel că solicită ca pedepsele să fie orientate spre minimul special prevăzut de lege”.
Tot reprezentanții Parchetului au cerut să se țină cont și „de mediul din care provin inculpații, de gradul de educație și instruire al acestora și de modul de viață și că toate aceste elemente au dus la săvârșirea unor infracțiuni grave ce au avut și conotații de violență prin amenințări sau bătăi sau chiar legarea unor persoane în cazul în care doreau să plece din gospodăriile respective”.
La ședința de judecată, Ciprian Onică, unul dintre stăpânii de sclavi, a arătat că „nu a știut că săvârșește vreo infracțiune, pentru că nimeni nu l-a învățat și nu i-a spus că nu este bine ceea ce face”.
Mai trebuie spus că pe 8 martie, cu o săptămână înainte de sentință, toți cei cinci inculpați au recunoscut săvârșirea faptelor.

„La noi în sat, fiecare familie avea cel puțin un orfan la muncă”

10 GranceaIonutExtrem de interesante sunt și declarațiile date de către stăpânii de sclavi de la Gămăcești pe parcursul audierilor la DIICOT.
Astfel, pe 24 octombrie 2016, Ionuț Cătălin Grancea, cel mai tânăr stăpân de sclavi, a recunoscut că toate familiile din Gămăcești aveau sclavi la muncă: „La noi în sat, fiecare familie avea cel puțin un orfan la muncă. Orfanii erau aduși de cei care plecau să vândă lemne pe Vlașca și, din câte știu, erau găsiți în zona gărilor”.
Ar fi cât se poate de util de aflat dacă cei de la Protecția Copilului Argeș vor face ceva după citirea acestei declarații șocante și dacă se vor apuca să verifice copiii din toate gospodăriile din Gămăcești.

„La vila primarului, când aduceam piatra, erau de față soacra primarului cu primarul, și uneori, mama primarului”

De departe cea mai spectaculoasă declarație dată la DIICOT este cea a lui Ciprian Onică. Acesta a recunoscut sub jurământ în fața procurorilor că în schimbul ajutorului social primit a făcut muncă în folosul comunității la vila primarului Bogdan Proca. Tot Ciprian Onică a declarat că la vila primarului a muncit și Silvia Grancea, și ea stăpână de sclavi. Iată declarația lui Ciprian Onică: „Arăt că am primit ajutor social de la primărie în primăvara lui 2016, sumă în schimbul căreia trebuia să efectuăm 9 zile de muncă în folosul comunității. Eram chemat de viceprimarul Romică. În unele zile când eram chemat să muncesc în folosul comunității, viceprimarul Danciu și cu Nelu Aldrea mă puneau să car piatră de pe marginea râului și o duceam la vila primarului din Berevoești. Acolo, la vilă, când duceam piatra, erau de față soacra primarului cu primarul, și uneori, mama primarului, căreia i se spune Feldi. Știu că din piatra pe care am cărat-o eu și alte persoane asistate social din Gămăcești a fost construit gardul vilei și a fost amenajată o groapă adâncă de 2-3 metri. Când am adunat și cărat piatră la vila primarului, am fost împreună cu Bogdan al lui Culai, cu Marinoiu Remu, cu Grancea Silvia”.

Unul dintre sclavi a murit după ce a căzut de pe un dig

Pe 26 octombrie 2016, Laurențiu Grancea, un alt inculpatul din Dosarul stăpânilor de sclavi de la Berevoești, le-a spus procurorilor DIICOT și cum a murit unul dintre sclavii de la Gămăcești. Este vorba de bărbatul decedat în mod suspect în noiembrie 2015 și cunoscut sub numele de „Nuțu”. Acesta nu era numele său real, însă oamenii legii nu au reușit nici până la această dată să îi afle identitatea. „Nuțu” a fost ținut în sclavie și bătut crunt ani de zile.
Laurențiu Grancea le-a declarat procurorilor că băiatul său a văzut cum „Nuțu” a căzut de pe un dig și a murit pe loc. Ulterior, mai mulți romi din Gămăcești au aruncat găleți cu apă peste „Nuțu”, crezând că era vorba doar de un leșin.

Un investigator sub acoperire a stat în casele stăpânilor de sclavi

Conform datelor din rechizitoriu, un investigator sub acoperire a stat la Gămăcești între 17 februarie și 16 aprilie 2016. Acesta a reușit să se infiltreze atât de bine încât a și stat în casele stăpânilor de sclavi, câștigându-le încrederea, și a făcut zeci de fotografii ce ulterior au fost de mare ajutor în desfășurarea anchetei. În multe dintre fotografii se vede mizeria de nedescris din case.
Mai trebuie precizat că timp de o lună, telefoanele stăpânilor de sclavi din Gămăcești au fost interceptate de către procurori, iar stenogramele discuțiilor dintre romi au fost de asemenea foarte utile în desfășurarea acestei anchete fără precedent din dosarul care a îngrozit România.

34 de persoane sunt în arest preventiv

10 bereveostiÎn dosarul stăpânilor de sclavi de la Berevoeşti, 34 de persoane sunt în arest preventiv, iar alte patru în arest la domiciliu.
Satul Gămăceşti din comuna argeşeană Berevoeşti a devenit cunoscut în lumea întreagă după ce în iulie 2016 au ieşit la iveală ororile comise de 38 de romi din nouă grupări interlope asupra a zeci de persoane racolate, multe cu dizabilităţi psihice.
Toți cei 38 de stăpâni de sclavi de la Berevoești au fost trimişi în judecată pentru constituirea unui grup infracţional, trafic şi exploatare de persoane vulnerabile şi concurs de infracţiuni. Traficul de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar iniţierea sau constituirea unui grup infracţional se pedepseşte cu închisoare între unu şi cinci ani.
Cei 38 de romi erau membri ai nouă grupări interlope care acţionau în reţeaua ce racola persoane vulnerabile, printre care săraci, copii sau persoane cu dizabilităţi fizice ori psihice, au fost iniţial arestaţi preventiv.
Anchetatorii vorbesc despre un dosar în care faptele de violenţă depăşesc orice închipuire. Romii sunt acuzaţi că pe parcursul a 12 ani au exploatat şi torturat 40 de persoane, inclusiv minori şi persoane cu dizabilităţi. Victimele erau bătute cu parul sau cu biciul, lăsate fără mâncare, legate cu lanţuri şi puse printre altele să strângă fecalele romilor.

Magistratul care a judecat dosarul, acelaşi care a scos din burtă cuţitul cu care Cioacă ar fi ucis-o pe Elodia

Judecătorul Gheorghe Neacşu de la Tribunalul Argeş, cel care a judecat dosarul sclavilor, a ieșit la pensie pe 15 aprilie. El este același judecător care l-a condamnat iniţial pe polițistul Cristian Cioacă la 22 de ani de închisoare pentru omor calificat şi profanare de morminte.
Magistratul Neacşu a devenit celebru după ce a scris în motivarea prin care l-a condamnat pe polițist că s-a găsit inclusiv arma crimei. În realitate însă, în rechizitoriu scria că presupusa armă a omorului, un cuţit de 25 – 30 cm, ce ar fi dispărut din apartamentul lui Cioacă şi al Elodiei, nu a fost niciodată găsită!
Pe 12 august, magistraţii Tribunalului Argeş l-au condamnat definitiv pe fostul poliţist Cristian Cioacă la 16 ani şi 8 luni de închisoare pentru uciderea soţiei sale, avocata Elodia Ghinescu, dispărută în urmă cu nouă ani. Fostul poliţist a fost, de asemenea, obligat să plătească familiei Ghinescu daune morale de câteva sute de mii de euro.

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii