Constantin Toma este președinte executiv al Asociației Municipiilor din România și cel mai votat primar de municipiu din România, cu un procent de 78% la alegerile din 2020
A salvat 178 ha din pădurea Crâng din Buzău, aducându-le în proprietatea primăriei și transformându-le în pădure-parc
La demersul lui Constantin Toma au cuplat municipiile Suceava, Râmnicu Vâlcea, Timișoara și Alba Iulia, care au vrut tot pădure-parc, și așa a apărut Legea 220/2018 în care se încadrează perfect și municipiul Pitești
Domnule primar Constantin Toma, sunteți avansați cu proiectul de pădure-parc la Buzău pe 178 ha, aveți și hotărâre de guvern, va fi cea mai mare pădure urbană din UE, după Tiergarten din Berlin, care are 192 ha. Cum ați reușit, în contextul în care la noi, la Pitești, există voci, o minoritate, e adevărat, care susține că mult mai avantajos ar fi ca pădurea Trivale să devină arie protejată?
– În 2016, când am devenit primar la Buzău, am aflat cu mare surprindere că pădurea zisă Crângul a fost proprietatea orașului Buzău. Întâmplător, am descoperit un document din Monitorul Oficial din 3 mai 1881, prin care, după un proces ce a durat zeci de ani, între Arhiepiscopia Buzăului și Primăria Buzău, această pădure a fost dată orașului. Foarte interesant și inspirant pentru vremurile astea e să vă citez chiar din document: ”Lege pentru a se recunoaște, de către stat, primăriei urbei Buzeu dreptul de proprietate asupra pădurei numită Crângul, situată în marginea orașului. Articolul 1: statul recunoaște primăriei urbei Buzeu dreptul de proprietate a pădurii numită Crângul, situată în marginea orașului Buzău, cu condițiune ca pentru totdeauna să serve ca loc de preumblare și înfrumusețare a orașului”. Ce frumos…! V-am citit dintr-o copie după original, iar asta se întâmpla pe 3 mai 1881. Nu a existat decât această lege, apoi comuniștii, când au venit la putere, au luat-o fără să întrebe pe nimeni, fără să facă niciun act. Când am început demersurile s-o recuperăm, ni s-a prezentat un act de la Romsilva, aveau doar un amenajament de prin 1953. Le-am spus că acesta nu e un act de proprietate. În concluzie, când am venit primar am început să fac demersuri și ni s-a spus că este prea târziu s-o mai luăm fiindcă fostul primar trebuia să acționeze conform Legii 18, să facă un document din care reieșea că pădurea este a noastră. Numai că fostul primar n-a făcut asta. Atunci noi am profitat de un alt lucru. La inițiativa unor parlamentari, se întâmpla prin 2017, s-a luat decizia de transformare a unor astfel de păduri în păduri-parc. Și atunci a fost dată Legea 220/2018, urmată de unele hotărâri de guvern. Am reușit să obținem și hotărâre de guvern anul trecut, în ianuarie, și practic, de la începutul lui 2022, suntem proprietari pe 178 ha din pădurea Crângul.
Ca să înțeleg bine, legea aceasta – 220/1918 – a fost dată ca urmare a demersurilor dvs, ca municipalitate?
– La inițitiva unor parlamentari, însă da, ca urmare a demersurilor mele ca reprezentatnt al municipălității din Buzău. Și imediat ni s-au alăturat municipii ca Râmnicu Vâlcea, Suceava, Timișoara și un alt oraș din Ardeal, dacă nu mă înșel, Alba Iulia.
Și au semnat parlamentari de toate culorile?
– Așa este, de toate culorile. Iar acest lucru ne-a prins foarte bine. Fiindcă sunt așa numiții iubitori de natură, zic așa numiții, fiindcă ei voiau să rămână această pădure tot statului.
Citește și Un om de afaceri a tăiat din Pădurea Trivale şi a scăpat nepedepsit prin prescrierea faptei
„Și eu am fost acuzat că vreau pădure parc să-mi fac vilă, s-o tai și împart la prieteni”
La noi, la Pitești, s-a degenerat în dezbatere politicianistă, minoritatea din CL dorește arie protejată, deși s-a votat un proiect inițiat de 13 consilieri de la PSD, PMP și PNL, pentru pădure-parc. S-au făcut inclusiv acuzații și pancarte că primarul Gentea vrea să dea pădurea imobiliarilor și că e călăul Pădurii Trivale…
– Același lucru s-a întâmplat și la Buzău. Am fost acuzat că în momentul în care eu, ca primar, o să preiau această pădure-parc de la Romsilva, o s-o tai, o să fac vile și apoi o s-o împart la prieteni. Doamne ferește, de așa ceva! Pentru că Legea 220/2018 spune foarte clar că e interzis să faci așa ceva. Pădure-parc înseamnă zero construcții imobiliare, nu ai voie să torni nicio roabă de beton sau vreun metru cub de asfalt. Toată pădurea-parc pe care o facem la Buzău va respecta, dacă vreți, ”Legea din 3 maiu 1881”, ca să mă exprim în spiritul și litera documentului de proprietate de atunci. Iar condiția este ca pădurea din Crâng, citez din nou din document – ”să serve pentru totdeauna ca loc de preumblare și înfrumusețare a orașului Buzău”.
„Cei cu arie protejată susțineau că avem inclusiv muflonul, ori nu există așa ceva la Buzău”
Da, sună chiar foarte frumos! Cei care v-au contestat la Buzău susțineau aria protejată sau voiau doar ca pădurea să râmână la stat, la Romsilva?
– Voiau arie protejată. Am avut cu ei un proces pe care l-am câștigat definitiv, însă ni s-a deschis altul. Susțineau că în pădurea din Crâng există inclusiv muflonul, ori nu există așa ceva, plus câteva plante care, de asemenea, n-au existat niciodată. Ca să vedeți cum a avut grijă statul, prin Romsilva, de pădure, vă spun că mai bine de jumătate din ea este uscată. Am început deja să scoatem arborii uscați de acolo și, bineînțeles, prin PNRR, dacă se va merge în continuare pe această finanțare, vom reîmpăduri. Și vom amenaja această pădure, transformând-o într-un parc foarte frumos.
Ca să fie limpede, și vreau s-o aud din gura dvs, ce se poate amenaja și ce nu, în pădurea-parc Crâng din Buzău, ca să afle și piteștenii?
– Nu ai voie să amenajezi nici măcar locuri de joacă. Vor fi poteci amenajate, trasee turistice, foișoare de lemn pentru observat păsări și plante. Foișoarele vor fi din lemn, provizorii, nu ai voie să faci fundație din beton sau de altă natură. Te vei putea plimba cu bicicleta, fără mașină, fără nimic motorizat, ceea ce este un lucru minunat.
Investiția pentru pădurea-parc va fi pe fonduri europene?
– Da, așa vrem. Dacă nu vor fi fonduri europene, o vom face pe banii municipalității. Oricum, ne-am luat angajamentul, pentru că suntem obligați de lege, ca în termen de cinci ani de zile să o transformăm în pădure-parc. Altfel o pierdem.
Bun, acum sunteți la stadiul în care aveți în proprietate cele 178 de hectare. Care sunt următorii pași?
– Trebuie să punem în aplicare proiectul tehnic. El trebuie aprobat de Ministerul Mediului și, din informațiile pe care le am, în aceste zile vom primi această aprobare. Trebuia să mai avem amenajamentul silvic, dar este plecat și el la București pentru aprobare. În condițiile în care avem și amenajamentul aprobat de către Ministerul Mediului, putem să declanșăm licitația pentru regenerarea pădurii fiindcă, atenție, au rămas foarte multe găuri în pădure, plus amenajările pe care ni le-am asumat prin proiectul tehnic aprobat.
Bun, la dvs la Buzău înțeleg că a durat mai mult deoarece abia în 2018 a existat bază legislativă și abia în 2022 s-a dat hotărâre de guvern. La noi, la Pitești, s-a dat hotărâre de CL luna trecută, cât credeți că va dura transpunerea în practică? Un an, doi?
– Nu știu. Poate să fie și mai puțin. La noi a durat mai mult pentru că au fost prinse și mai multe orașe. Părerea mea este că, studiind Legea 220/2018, Piteștiul s-ar înscrie perfect în această lege.
Citește și Despre Pădurea Trivale, fără ambiţii electorale
„Marea majoritate a buzoienilor vrea pădure-parc”
La Pitești, Pădurea Trivale pornește chiar din mijlocul orașului și vă întreb dacă mai știți vreo pădure din România care să pornească din centrul orașului și să fie arie protejată, să n-ai voie să intri în ea decât cu aprobarea unui custode?
– Nu am această informație, dar, fiind în mijlocul orașului, mi se pare foarte normal ca ea să fie a locuitorilor, bineînțeles protejând flora și fauna. Nici noi, la Buzău, nu ne-am propus, Doamne ferește!, să scoatem toate animalele de acolo. Pentru că și pădurea Crâng este tot în inima orașului, de la primărie până în pădure e doar un km. Avem căprioare, porci mistreți, bursuci, veverițe, avem și multe plante, de exemplu, laleaua de Crâng, deci biodiversitatea există și vrem s-o dezvoltăm. Una dintre inițiative a fost să ducem în centrul acestei păduri, să înființăm acolo Banca Națională de Gene pentru Resurse Vegetale, adică pentru legumicultură, floricultură, plante medicinale și aromatice. A ieșit un lucru minunat, iar cercetătorii de aici au descoperit o mulțime de specii sălbatice, de usturoi, de morcov, de ceapă sălbatică, de tot felul de plante, pe care le-au luat în studiu.
Din câte înțeleg de la dvs, aria protejată implică un regim foarte sever care aproape că exclude omul din peisaj, pe când pădurea-parc conservă biodiversitatea, și ați dat dvs exemple suficiente, plus partea de recreere și agrement pentru cetățeni.
– Deci, dacă vreți, pădurea parc din Crângul Buzăului va fi arie protejată, fără s-o numim arie protejată. Pentru că avem o problemă foarte dificilă la Buzău. Avem 400 ha pe malul râului Buzău, atenție, care sunt declarate în arealul natural protejat Natura 2000 (în afara celor 178 de hectare pe care Primăria le-a transformat în pădure-parc, n.red.). Prin 2004, cu câțiva ani înainte să intrăm în UE, s-au declarat cele 400 ha arie protejată, că era condiție a UE. Și asta din cauza a două animăluțe care nu mai există și cred că n-au existat vreodată. Este vorba de un popândău, de un buhai de baltă, o broască numită ”bambina-bambina”. Bineînțeles că aceste 400 ha, devenite atunci arie protejată, au devenit o groapă de gunoi a orașului în care, noaptea, camioane și căruțe din comunele limitrofe aduc o mulțime de mizerie. Acum nu mai poți face absolut nimic acolo, că e arie protejată, adică să intervii în vreun fel. Acolo, pe cele 400 ha arie protejată care, repet, sunt pe malul râului Buzău, nu ai voie să dai nici măcar o autorizație de construcție pentru consolidarea malului. Nu se poate așa ceva! Areal protejat înseamnă să nu mai faci nimic acolo. Fiindcă așa înțeleg oamenii aceștia. Și v-am spus cum au grijă de ea. De pădurea-parc, în schimb, de cele 178 de hectare intrate deja în proprietatea orașului Buzău, vom avea grijă fiindcă este plămânul verde al orașului. De exemplu, în pădurea-parc avem ciuperca ulmului care a făcut ravagii, dar am luat măsuri să îngrijim pădurea.
Ca să concluzionez, această polemică despre faptul că nu e bine pădure-parc în Buzău, ci arie protejată a existat și nu s-a terminat nici acum.
Și totuși, s-a schimbat percepția oamenilor vizavi de această polemică? Au înțeles buzoienii acum că pădurea parc e mai potrivită?
– Cu siguranță, deși au mai rămas câțiva indivizi care în continuare vor arie protejată.
Sunt ecologiști sau au interese politice?
– Au doar interese politice, sunt politicieni. Au plecat din zona asta a USR, plus un tip care s-a dus la Partidul Ecologist, că e cu zona asta, arie protejată și câinii fără stăpân, PNL mai puțin, dar, repet, cei care vor arie protejată sunt o minoritate. Marea majoritate a buzoienilor vrea pădurea-parc. Minoritatea care voia arie protejată, e vorba de cineva de la PMP, a distribuit la un moment dat vreo 40.000 de mii de fluturași prin Buzău, cum că Toma, adică eu, vreau pădure-parc fiindca vreau să-mi fac vilă acolo și apoi să dau la toți prietenii acolo și tai toată pădurea.
Citește și S-a votat! Pădurea Trivale devine pădure-parc și arie protejată
„Am trecut prin ce trece primarul Gentea la Piteşti, sunt aceiaşi Gică Contra, ei vor arie protejată”
S-a întâmplat ce i se întâmplă și primarului Gentea la Pitești.
– Exact, am trecut prin ce trece și el acum. Cu siguranță este vorba de același lucru, sunt același tip de oameni, de Gică Contra, ei vor arie protejată. Avem o avere de 178 de hectare de pădure care este a orașului și de ea trebuie să se bucure oamenii, așa cum trebuie să se întâmple și la Pitești cu Trivalea. Statul este un administrator prost al pădurii, nici nu-l interesează. Păi, dacă Trivale este în mijlocul Piteștiului, Dumnezeule!, cum să nu ai posiblitatea să te bucuri de ea? Dimpotrivă, o vei îngriji și cu sufletul după ce devine pădure-parc.
Care ar fi mesajul dvs de final pentru piteșteni, pentru Consiliul Local și pentru primarul Gentea vizavi de toată această polemică pădure-parc vs arie protejată?
– Pădurea-parc e singura șansă de a salva Trivalea, spre binele comunității. Fiindcă avem și această problemă mare care este poluarea. Iar dacă nu vom îmbunătăți calitatea mediului, nu vom avea o viață mai sănătoasă. Este o realitate și trebuie să cuplăm la această realitate ca să putem trăi mai bine. Speranța de viață în România este cea mai mică din UE și aceasta și din cauza calității mediului.
0 Comentarii