Doi primari musceleni au fost în atenţia Curţii Europene a Drepturilor Omului după ce s-au plâns de deciziile luate în ţară de Agenţia Naţională de Integritate şi instanţele de judecată. În fapt, s-a constituit o cauză cu şapte subiecţi şi obiect asemănător, în sensul că în timpul mandatelor de aleşi locali sau parlamentari au fost găsiţi în stare de incompatibilitate şi conflict de interese. Cei doi – Cătălin Manta, de la Albeştii de Muscel, şi Cristian Hristu Dică, de la Vlădeşti – au aflat rezultatul demersurilor făcute la Strasbourg la finalul săptămânii trecute.
În 2012, Cătălin Manta (foto stânga) a fost declarat de ANI ca fiind în conflict de interese, după ce, ca vicepreşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, dar şi ca viceprimar, a participat la şedinţe ale Consiliului Local în care s-a deliberat şi s-a adoptat un proiect de hotărâre vizând asociaţia.
A urmat o serie de dispute în instanţă, fostul viceprimar, actual primar contestând actul emis de ANI. Cu debarcări şi urcări în fotoliul de primar interimar sau ales, Manta a pierdut un proces la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe motiv că nu a timbrat acţiunea. Numai că, ulterior dovedindu-se faptul că taxa a fost achitată, primarul muscelean a revenit în funcţie, dar a şi atacat statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Cazul său a fost soluţionat pe 26 septembrie de un complet format din trei judecători. Cum în februarie 2019 s-a rezolvat problema cu netimbrarea acţiunii în termen, deci cauza rămânând fără obiect, aceasta a fost respinsă de CEDO.

De respingere a avut parte şi primarul de la Vlădeşti. Constatat în 2015 în conflict de interese administrativ şi penal, Cristian Hristu Dică (foto) s-a adresat şi el la CEDO, mai ales că Înalta Curte a menţinut valabilitatea deciziei ANI. Musceleanul nu a depus la instanţa europeană copii ale hotărârilor judecătoreşti din România, dar a precizat în demersul către Strasbourg că faptele care au determinat constatarea celor de la Agenţia Naţională de Integritate nu mai sunt incriminate de legea penală, ba chiar că ar fi fost cercetat de două ori pentru aceeaşi faptă. Cererea de la CEDO a fost respinsă deoarece Curtea a considerat că Hristu Dică nu a fost subiectul unei acuzaţii penale în sensul precizat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Roman şi Miculescu, în grupul celor şapte

Cauza de la CEDO a avut şapte subiecţi, iar printre aceştia s-au aflat nu doar cei doi primari musceleni, ci şi fostul premier al României Petre Roman şi fostul preşedinte al Televiziunii Române Ovidiu Miculescu.
Roman, găsit incompatibil în 2014, pe când era deputat, a pierdut definitiv procesul cu ANI în 2017. Nici el nu şi-a găsit rezolvare favorabilă a plângerii depuse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Miculescu fusese şi el în stare de incompatibilitate în 2013. La CEDO decizia a fost ca şi în cazul lui Petre Roman.
Cătălin Ion Butoiu