VLĂDICA DE MIR. În cele ce urmează voi încerca, pentru că nu voi putea reda pe deplin tot ceea ce aş dori să spun despre Arhiepiscopul Calinic, care pe vremea păstorii sale, m-am născut şi m-am botezat, devenind creştin. Dânsul are o miresmă duhovnicescă aparte, de mir de nard aş putea spune, deoarece pentru mine intersectarea cu Ierarhul Calinic a însemnat ungere sfântă la cumpăna vieții de student. Este serios în mărturisirea pentru Domnul Hristos, poate cam noncomformist dar în acelaşi timp foarte sincer. Ți le spune direct, nu suportă linguşeala şi poleiala, drept dovadă şi-a scurtat mantia arhierescă ca nimeni să nu fie nevoit să poarte de ea, să se mândrească, să se jelească sau să rânjească în spatele Sfinției Sale. Rar se plânge pentru sine şi imediat deschide dialog cu nedumeritul om, având grijă să rostească că şi dânsul este păcătos. Are pricepere să nu pună în inferioritate, atunci când constată o fărâmă de sinceritate. Vorbeşte pretutindeni cu Iisus, este un Hristocentric şi are o minte care s-a adaptat şi actualizat vremurilor, nu s-a plafonat şi acesta este roada Duhului Sfânt, deoarece omul moare atunci când mintea lui nu mai are sclipire şi voiciune. Rar te priveşte în ochi, dar şi când o face pătrunde până în cea mai adâncă rană, precum un veritabil chirurg, nu de trupuri, ci de suflete! Nu prea lasă să-i fie sărutată mâna, probabil pentru că mulți şi în această vreme vând şi cumpără precum Iuda tot cu o falsă sărutare. Este un intelectual cu un limbaj accesibil, cu o ştiință de carte din multe domenii, are pasul şi gestica de nobil, precum boierii din vechime, nu cred că este cel mai mare rugător sau postitor, dar cu siguranță este un om deosebit de sensibil şi milostiv, cu o dărnicie din toată inima şi fără părere de rău. Fără a vrea să mă suspecteze şi pe mine de linguşeală închei aceste rânduri prin a spune că este un om de acțiune, inovator, loial, recunoscător şi peste decenii, mustrător în cuvânt şi îndurător în faptă! Prețuire Vlădica Calinic!
Remus Vintilă, anul Domnului 2016