Enciclopedia Argeșului și Muscelului, coordonată de prof. univ. dr Petre Popa, care se regăsește online pe volume, tratează și tematica presei, a ziarelor și publicațiilor audio-vizuale din județul Argeș. La această secțiune au lucrat intens, vreme de câțiva ani, profesorul Ilie Barangă, autor și al „Dicționarului presei argeșene”, și Maria Dinu Sachelarie, o jurnalistă și fostă muzeografă de la Muzeul Golești.
Maria Dinu Sachelarie și-a amintit cu nostalgie despre munca „titanică, dar plăcută” realizată în slujba Enciclopediei Argeșului și Muscelului. „Am colaborat cu domnul profesor Petre Popa. Editam fișele personalităților, făceam corectura, tehnoredactam acele fișe și, alături de domnul profesor Ilie Barangă, ne-am ocupat și de mass-media din Argeș”, ne-a povestit Maria Dinu Sachelarie, care a lucrat în trecut și la AOA Argeș, unde a fost redactor la ziarul lor intern „Orizont economic argeșean”.
150 de ani de la debutul presei argeșene
Am luat legătura și cu Ilie Barangă, în trecut profesor de Limba și Literatura Română, acum în vârstă de 87 de ani, redactor responsabil la sectorul dedicat presei din Enciclopedia Argeșului și Muscelului. „Când eram la Biblioteca Regională apoi Județeană am avut misiunea să mă ocup de presa veche. Am folosit sursele de la nivel național, adică Tomul cu titlul «Publicațiile periodice românești» (lucrare monumentală de bibliografie națională, nota redacției) și am extras de acolo toate publicațiile din Argeș și Muscel începând încă din 1876. În acest an, la 21 martie se împlinesc 150 de ani de la debutul presei argeșene, 1876, când au apărut trei ziare: «Desceptarea» la 21 martie, al doilea «Salvarea» ceva mai târziu, și «Argeșul»” .
Profesorul Ilie Barangă a publicat în trecut „Dicționarul presei argeșene”, despre ziarele, revistele și toate tipurile de publicații din Argeș de la începuturi și până în 2005, cu date și despre redactorii și directorii acestora. Ne-a povestit că a început să cerceteze presa în timp ce lucra ca bibliograf la Biblioteca Județeană. Acolo a avut sarcina de serviciu să facă un catalog cu presa argeșeană din 1875 până la 1900. Nu a sistat cercetarea minuțioasă și, la absolvirea Facultății de Filologie, a prezentat o lucrare despre aspectul cultural și literar al presei argeșene, intitulată „Fenomenul cultural și literar în presa argeșeană veche”, sub conducerea profesorului său de bibliografie de la Școala Postliceală de Biblioteconomie (absolvită după liceu, înainte de facultate, n. red.). Cu această lucrare a dat și examenul de Stat la Filologie, cu prof. Dan Simonescu, și a folosit-o şi la Gradul 1 în Învățământ. După ce s-a pensionat de la bibliotecă a continuat cercetarea și, la o editură din București, a tipărit Dicționarul Presei Argeșene în 2003. Ulterior l-a mai editat o dată, în 2005, adăugând noi informații, o completare cu periodice pe care n-a reușit să le consulte și ziarele noi, de după 1990. Nu există încă și un Dicționar al jurnaliștilor, dar au mai fost încercări.
„Cea mai bună perioadă a presei este cea de după 1990”
Întrebat care a fost epoca de aur a presei argeșene, profesorul Ilie Barangă ne-a spus: „A avut importanță și în trecut, și astăzi. N-a fost bine în anii socialismului, pentru că, la fel ca partidul unic, și presa avea un singur organ, al Comitetului Județean de partid. Nu a fost normal așa. Cea mai bună perioadă este cea de după 1990, pentru că au putut să se exprime, să apară în presă toți cei care au dorit, fără restricții. Unele n-au rezistat prea mult, au apărut atâtea”.
0 Comentarii