Ultimele știri

Categorii

PLANUL NAŢIONAL DE REDRESARE ŞI REZILIENŢĂ. Proiecte de 41,14 miliarde euro, alocare de 30,5 miliarde euro

Florin Jianu: „În primul rând, observăm că, dacă în forma de anul trecut, pentru mediul de afaceri erau alocate în PNRR 3,8 miliarde euro, acum sunt doar 2,4 miliarde euro. De asemenea au dispărut granturile acordate IMM-urilor. În noul PNRR pentru mediul de afaceri se propun exclusiv instrumente financiare, ceea ce nu este conform cu realitatea economică din ţara noastră, unde două, hai să zicem trei IMM-uri din 10 sunt bancabile şi, în aceste condiţii, ar fi nevoie şi de granturi. Mai mult, instrumentele financiare sunt propuse să fie realizate cu Banca Europeană pentru Investiţii”.

Mediul de afaceri privat pierde 1,4 miliarde euro la revizuirea PNRR Granturi acordate doar pentru antreprenorii din mediul rural 9,5 miliarde euro pentru infrastructura rutieră şi feroviară

Guvernul a revizuit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe care îl va negocia cu Comisia Europeană, document pe care îl va finaliza şi depune până la 30 aprilie 2021. Din documentul postat în dezbatere publică la sfârşitul săptămânii trecute şi analizat în primă lectură de membrii Cabinetului Cîţu, reiese că, echipa de negociere va merge la Bruxelles cu o supracontractare şi că cele mai multe fonduri alocate ţării noastre de Comisia de la Bruxellles prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă vor merge în transporturi (4,5 miliarde euro în infrastructura rutieră şi 5 miliarde euro în înfrastructura feroviară), educaţie (4,4 miliarde euro) şi sănătate (3,4 miliarde euro).

Citește și: Plantăm fapte bune în România – 10 ani de activitate și 1.500.000 de puieți plantați

PNRR-ul revizuit a iscat însă nemulţumirea partenerilor sociali. Mediul privat de afaceri este nemulţumit că, faţă de varianta iniţială, varianta revizuită a PNRR alocă o sumă mai mică pentru dezvoltarea companiilor şi pentru creşterea competitivităţii acestora.

„În primul rând, observăm că, dacă în forma de anul trecut, pentru mediul de afaceri erau alocate în PNRR 3,8 miliarde euro, acum sunt doar 2,4 miliarde euro. De asemenea au dispărut granturile acordate IMM-urilor. În noul PNRR pentru mediul de afaceri se propun exclusiv instrumente financiarea, ceea ce nu este conform cu realitatea economică din ţara noastră, unde două, hai să zicem trei IMM-uri din 10 sunt bancabile şi, în aceste condiţii, ar fi nevoie şi de granturi. Mai mult, instrumentele financiare sunt propuse să fie realizate cu Banca Europeană pentru Investiţii. Unde mai este componenta de reformă privind instituţiile financiar-bancare din România, dacă Guvernul stabileşte că vom lucra cu Banca Europeană pentru Investiţii? De ce nu lucrăm cu Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, care are capacitate administrativă şi expertiză, dacă ţinem cont numai că a acordat anul trecut garanţii pentru 28.000 de firme pe programul IMM Invest? Am înţeles că guvernul doreşte înfiinţarea Băncii Naţionale de Dezvoltare, prin intermediul căreia să finanţeze mediul de afaceri, dar acest lucru este o marotă care se vehiculează de ani de zile, iar înfiinţarea ei ar dura un an, an în care am fi putut să folosim experienţa FNGCIMM”, a declarat, pentru ziarul BURSA, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Domnia sa a arătat că noul PNRR nu alocă niciun ban pentru start-up-uri şi nici pentru dezvoltarea partenerilor sociali, în special pentru sindicate şi patronate.

„Suntem nemulţumiţi că lipseşte cu totul un program dedicat start-up-urilor. În momentrul în care suntem în criză şi se vorbeşte despre relansare economică şi rezilienţă, relansarea se face şi cu noi firme intrate în economie. Apoi există un fond de rezilienţă pentru societatea civilă, mai precis pentru organizaţiile neguvernamentale, dar nu există nimic pentru partenerii sociali, care ar trebui sprijiniţi şi ar trebui întărită poziţia lor conform recomandărilor din raportul privind semestrul european şi recomandările specifice de ţară”, ne-a mai spus Florin Jianu.

Citește și: Începerea Deceniului Digital al Europei

Poziţia preşedintelui CNIPMMR este corectă, atât timp cât din PNRR-ul întocmit de guvern reiese că granturile vor fi acordate numai antreprenorilor din mediul rural. Conform documentului, la capitolul „Investiţii şi instrumente financiare pentru sectorul privat şi reforma companiilor de stat”, principalele puncte sunt:

– derularea de instrumente financiare prin transferarea a 4% din alocare către compartimentul naţional al programului InvestEU şi prin acordare directă către Grupul Băncii Europene de Investiţii pentru finanţarea anumitor domenii prioritare ale PNRR

– operaţionalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare a Românie

– crearea unei scheme de finanţare pentru susţinerea costurilor de listare la bursă a firmelor româneşti mature

– crearea unor scheme de granturi pentru înfiinţarea întreprinderilor sociale în zona rurală orientate pe integrarea în muncă a tinerilor (inclusiv a tinerilor NEETs), scheme de granturi pentru înfiinţarea, dezvoltarea şi scalarea întreprinderilor sociale.

– crearea unui fond pentru buna guvernanţă a companiilor de stat care să includă evaluarea anuală a participaţiilor statului, asistenţă tehnică, costuri de selecţie şi recrutare a membrilor din consiliile de administraţie, costuri legate de pregătirea personalului, costuri de brokeraj, comisioane şi taxe, etc.

– crearea unor scheme de granturi pentru organizarea şi consolidarea asocierilor agricole, dezvoltarea de depozite cu servicii şi a activităţii de marketing pentru produse şi branduri locale şi promovarea unor lanţuri scurte de aprovizionare.

8 ani insuficienţi pentru nevoile unităţilor administrativ-teritoriale

Alocarea sumelor îi nemulţumeşte şi pe reprezentanţii structurilor asociative din administraţia publică locală. Aceştia susţin că sumele pentru proiectele unităţilor administrativ-teritoriale sunt insuficiente.

Citește și: MADR a alocat 760 de milioane de euro pentru exploataţii agricole

„Noi am cerut să avem fonduri separate în PNRR, proporţional cu numărul de locuitori pe care îi deservim prin serviciile publice. La prima citire a PNRR se pare că sumele alocate sunt insuficiente. Doar municipiul Bucureşti a solicitat pe PNRR 7 miliarde euro pentru proiecte. Portofoliul total de proiecte al asociaţiei noastre este de 4 miliarde euro. Rămâne să vedem care va fi alocarea finală după negocierea cu Comisia Europeană, cum vor fi alocate sumele din fondul de rezilienţă pentru localităţi, mai ales că anumite proiecte ale municipiilor şi oraşelor ar putea fi finanţate şi din alţi piloni care se referă la educaţie, sănătate şi reforma administraţiei locale. Iar unele dintre proiecte, cum sunt metroul uşor din Bucureşti şi metroul din Cluj Napoca sunt deja prinse în alocarea de 5 miliarde euro pentru proiectele din transportul feroviar”, ne-a spus Adrian Teban, preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România şi primar al oraşului Cugir.

PNRR esre construit pe şase piloni: tranziţia verde, transformare digitală, creştere inteligentă, coeziune socială şi teritorială, sănătate şi rezilienţă economică şi politici pentru generaţia următoare, copii şi tineri.

Conform reglementărilor europene, măsurile incluse în PNRR vor contribui la tranziţia verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziţie, şi prevăd un cuantum care reprezintă cel puţin 37% din alocarea totală a planului de redresare şi rezilienţă. Totodată măsurile incluse în PNRR trebuie să respecte principiul „de a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul înconjurător în înţelesul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852. De asemenea, măsurile din PNRR trebuie să prevadă un cuantum destinat cheltuielilor digitale, care să reprezinte cel puţin 20% din alocarea stabilită.

Proiecte de 15,3 miliarde euro pentru tranziţia verde

Conform noului PNRR, Guvernul cere o alocare de 41,14 miliarde euro, adică un plus de aproape 11 miliarde lei faţă de alocarea iniţială.

Din suma respectivă, alocările sunt stabilite astfel pe cei şase piloni ai PNRR:

1. Tranziţie verde:

– 4 miliarde euro pentru proiectele privind reţelele de apă şi canalizare, irigaţii, pentru dezmlăştiniri, lucrări de combatare a eroziunii solului şi intervenţii active în atmosferă

– 1,5 miliarde euro pentru împăduriri şi protejarea biodiversităţii

– 1,3 miliarde euro pentru managementul deşeurilor, colectare selectivă şi economie circulară

– 5 miliarde euro pentru transport feroviar şi mobilitate urbană (din suma respectivă, pe lângă finanţarea proiectelor privind infrastructura feroviară, achiziţia şi modernizarea de material rulant, vor fi finanţate şi proiectele privind metroul din Cluj Napoca şi metroul uşor din Capitală)

– 2,2 miliarde euro pentru constituirea unui fond pentru reabilitarea verde şi seismică

– 1,3 miliarde euro pentru energie regenerabilă şi eficienţă energetică

Citește și: Scădere dramatică a producției la uzinele Dacia și Ford în februarie

2. Transformare digitală:

– 2,59 miliarde euro pentru realizarea unui cloud guvernamental şi a sistemelor digitale interconectate în administraţia publică, semnătură şi identitate electronică, promovarea investiţiilor cu valoare adăugată mare în TIC

– 780 milioane euro pentru digitalizarea educaţiei

– 650 milioane euro pentru broadband şi 5G

3. Creştere inteligentă:

– 110 milioane euro pentru reforma sistemului de pensii şi reforme fiscale

– 2,4 miliarde euro pentru investiţii şi instrumente financiare pentru sectorul privat şi reforma companiilor de stat

– 630 milioane euro pentru învăţământ dual, tehnic şi profesional

– 510 milioane euro pentru cercetare, dezvoltare şi inovare

– 600 milioane euro pentru dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen şi alte gaze verzi

– 77 milioane euro pentru industrii creative

– 4,5 miliarde euro pentru transport rutier si autostrăzi

4. Coeziune socială şi teritorială:

– 4 miliarde euro pentru înfiinţarea unui fond de rezilienţă pentru localităţi (din această sumă vor fi finanţate proiectele întocmite de municipii, oraşe şi comune)

– 400 milioane euro – fond pentru dezvoltare comunitară în rural şi zone urbane sărace (banii vor fi alocaţi proiectelor întocmite de grupurile de acţiune locală – GAL)

– 250 milioane euro pentru infrastructură socială şi cămine de bătrâni

– 120 milioane euro pentru încurajarea transportului şi turismului pe bicicletă (3000 km de piste de ciclo-turism), pedestru şi alte forme nemotorizate

– 400 milioane euro pentru România Atractivă (investiţii în turism, inclusiv elaborarea strategiei de turism cultural)

Citește și: Comisia Europeană stabilește prioritățile în materie de cercetare și inovare: 95,5 miliarde de euro pentru 2021-2024

5. Sănătate şi rezilienţă economică:

– 3 miliarde euro – fondul pentru spitale; creşterea accesului la sănătate (construcţia şi/dotareaa 200 de centre medicale integrate în zonele rurale şi urbane vulnerabile; dotarea a 2000 de cabinete cu facilităţi de screening, diagnostic precoce şi monitorizare a pacienţilor cronici; reabilitarea şi dotarea a 100 de centre de planificare familială; dezvoltarea de caravane medicale;)

– 700 milioane euro – rezilienţă în situaţii de criză (bani pentru DSU, IGPR, IGJR şi SRI)

– 2 miliarde euro pentru infrastructură şcolară şi universitară

– 567 milioane euro pentru încurajarea formalizării muncii şi introducerea venitului minim de incluziune

– 148 milioane euro pentru reforma administraţiei publice, salarizarea unitară, dialog social (granturi pentru dezvoltarea capacităţii partenerilor sociali) şi creşterea eficienţei justiţiei (se vor construi şapte sedii noi pentru instanţe şi un centru regional de arhivă)

– 100 milioane euro – fondul de rezilienţă a societăţii civile (bani pentru proiectele organizaţiilor neguvernamentale)

6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineri:

– 636 milioane euro pentru programul naţional pentru reducere a abandonului şcolar

– 300 milioane euro – granturi pentru tineret şi sport

– 370 milioane euro pentru programul naţional pentru construirea a 200 de creşe.

Pentru proiectele care vor fi depuse şi finanţate, ultimul obiectiv de etapă va fi verificat de Comisia Europeană la 31 august 2026, iar ultima plată de la Bruxelles va fi efectuată la 31.12.2026. În cazul în care costul implementării unei reforme este sub limitele stabilite prin decizie, diferenţele se fac venit la bugetul de stat. În cazul în care costul implementării unei reforme depăşeşte limitele stabilite prin decizie, alocarea suplimentară va fi suportată de la bugetul de stat.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va verifica îndeplinirea reformelor, analizând indicatorii stabiliţi şi indicatorii parţiali (dacă nu este afectată funcţionalitatea reformei).

Citește și: ARHIEPISCOPIA VREA INTRODUCEREA MÂNĂSTIRII CURTEA DE ARGEȘ ÎN PATRIMONIUL UNESCO

PNRR va fi aprobat la şedinţa guvernului din această săptămâna, după care va începe negocierea cu Comisia Europeană. Oficial, această negociere demarează la data de 1 mai 2021, însă discuţiile cu reprezentanţii Comisiei Europene au avut loc informal, pe componente, pe parcursul perioadei de elaborare a PNRR.

Articol preluat di ziarul bursa.ro

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required


Related Posts

Next Post