Petre Ianculescu s-a născut în localitatea Grindeni, din județul Dolj, la data de 22 iunie 1906. În anul 1930 a absolvit Seminarul Teologic Ortodox din Curtea de Argeș cu media 9,67, fiind clasat al șaptelea din cei treizeci și cinci de candidați. În timpul seminarului face numeroase călătorii în munții din zona Argeșului și hotărăște să rămână în această zonă, căsătorindu-se în 1934 cu Victoria Bicescu.
A fost hirotonit preot la parohia din Mălureni
Datorită calităților muzicale deosebite și culturii sale, este hirotonit diacon în anul 1932, la Catedrala Episcopală. Urmează cursurile Facultății de Teologie din Chișinău, absolvind în anul 1936, având ca subiect al tezei de licență ”Poporanismul lui Ion Creangă”. Este membru al vestitei societăți corale ”Carmen” și, fiind un foarte bun violonist, activează într-o formație de muzică populară. Pentru că absolvise și o școală de instructori sportivi, este numit profesor de sport și secretar la Grupul Școlar Agricol din Curtea de Argeș, apoi este hirotonit preot la parohia din Mălureni, de unde s-a pensionat în anul 1969. În toată această perioadă, pe lângă slujirea lui Dumnezeu, își face timp și pentru marea sa dragoste, și anume muntele. Pe lângă Munții Argeșului, pe care îi cunoaște foarte bine, face călătorii în masivele Piatra Craiului, Parâng și Retezat, fiind însoțit de multe ori și de bunul său prieten, preotul Olteanu din Curtea de Argeș. Chiar în anul pensionării sale, printr-o hotărâre de Guvern, se decidea înființarea Salvamontului în România. Fiindcă era cel mai bun cunoscător al Masivului Făgăraș, înființase Clubul turistic ”Argeș” și participase la câteva acțiuni de salvare, este solicitat să se ocupe de înființarea Formației de la Curtea de Argeș. Alături de prietenii săi iubitori de munte, și anume doctorul Traian Dumitrescu, inginerul Teodorescu, inginerul Bebe Zugravu, tehnicianul forestier Costică Petrescu și asistentul medical Dan Gherasimescu, pune bazele Formației Salvamont Curtea de Argeș, având ca zonă de patrulare și salvare partea sudică a Munților Făgăraș. La primul concurs național Salvamont la care a participat, Petre Ianculescu a obținut împreună cu formația premiul I la proba de prim ajutor și un premiu special pentru cel mai în vârstă participant.
Primele intervenții
Primele intervenții au constat în salvarea unui cioban atacat de urs în zona stâna Jorzea și a unui turist bucureștean accidentat în zona Vârfului Moldoveanu. La întâlnirile naționale, formația era prezentată ca singura din țară care avea ”și doctor, și preot”. Toți cei care l-au cunoscut pe părintele Petre Ianculescu spun că a fost un om deosebit. Prietenul său, doctorul Traian Dumitrescu, îl descrie ca pe un om foarte draguț și sociabil, care știa muntele ”piatră cu piatră”. La constituirea Clubului turistic ”Argeș”, părintele a spus că noi, ”ca urmași ai unui popor care s-a format peste Carpați, (…) socotim munții noștri ca inimă a țării. Și dacă ne iubim țara, trebuie să-i cunoaștem inima!”. Într-un interviu dat în anul 1973, preotul Ianculescu mai spunea că ”muntele este o boală care nu se vindecă”. Acest lucru s-a adeverit! La peste 80 ani, schia alături de mai tinerii săi colegi pe pârtia improvizată de la Valea Iașului! Îmbinând iubirea de Dumnezeu cu iubirea de munte și de muzică, părintele Petre Ianculescu a rămas în memoria argeșenilor ca un om foarte interesant, care a pus bazele Formației Salvamont din orașul Basarabilor. A trecut la cele veșnice în ziua de 30 august 1994, la vârsta de 88 ani.
Repere istorice. Formația Salvamont Curtea de Argeș
Versanții sudici ai munților Făgăraș au fost plini de sălbăticie până în anul 1964, când au fost finalizate lucrările hidroenergetice din zonă, respectiv construcția barajelor de pe Valea Topologului, Valea Vâlsanului și Valea Doamnei, care își revărsau acumulările în marele baraj de la Vidraru (cu o capacitate de 500 milioane metri cubi de apă). Ulterior s-a făcut legătura cu Ardealul prin construcția Transfăgărășanului, care trece pe la Bâlea Lac la o altitudine de 2.030 metri. Aceste investiții au condus la distrugerea multor frumuseți naturale din zonă, pe care nu le vor uita niciodată cei care s-au încumetat să le străbată. În perioada premergătoare acestor construcții, accesul pe toate văile se putea face cu celebrele mocănițe care transportau aurul verde, și anume buștenii rezultați din exploatările forestiere. Mocănița care făcea legătura între Orașul Basarabilor (Curtea de Argeș), şerpuindu-se pe sub cetatea lui Vlad Țepeș de la Poienari, prin cheile înguste ale Argeșului, pe fundul actualului lac de acumulare Vidraru, până la Cabana Cumpăna, unde se aflau casele de vacanță ale Brătienilor, era singurul mijloc de transport al turiștilor până la poalele munților Făgăraș. Încă din anii 1960, în orașul Curtea de Argeș a funcționat un grup de drumeție condus de către preotul Petre Ianculescu, cel care a avut un rol hotărâtor la înființarea Formației Salvamont Curtea de Argeș, prima formație legal constituită în județul Argeș în anul 1969, an în care a fost aprobată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 140, reglementând activitatea Salvamont din România. Până la apariția acestui act normativ, respectiv în anii 1966 și 1968, preotul Petre Ianculescu, împreună cu mai mulți muncitori forestieri din zonă, a întreprins numeroase acțiuni de salvare în munți.
Sursa: argesexpres si salvamont-arges.ro
0 Comentarii