Peste 100 de generali care s-au născut, au locuit sau au activat în Argeș vor fi reuniți într-un dicționar la care lucrează generalul de brigadă în retragere Nicolae Bănuță. După contribuția sa la Enciclopedia Argeșului și Muscelului, generalul continuă cercetarea istoriei militare locale printr-un proiect care se află în prezent aproape de finalizarea documentării.
La capitolul dedicat generalilor din Enciclopedia Argeșului și Muscelului - proiect de anvergură inițiat și coordonat de profesorul Petre Popa - a lucrat inițial regretatul Gheorghe Nicolescu, colonel, profesor, istoric, care a condus o perioadă Arhivele Militare Pitești. Ulterior, generalul de brigadă în retragere Nicolae Bănuță a preluat munca la enciclopedie și a finalizat-o. Acum lucrează la un nou proiect de amploare care necesită timp, un dicționar al generalilor argeșeni, unic în județ. „În măsura în care vârsta, preocupările și viața îmi vor permite să îl finalizez, vom găsi atunci, la momentul respectiv, o variantă de editare. Am depășit faza incipientă prin documentarea pe care o am, dar încă este de lucru la el, la scrierea efectivă. Acesta este stadiul actual: perioada de documentare este aproape finalizată”, ne-a declarat Nicolae Bănuță.
Acesta ne-a enumerat și câțiva dintre generalii din județ care au ocupat cele mai înalte funcții: Generalul de corp de armată Constantin Christescu (1866–1923), șeful Marelui Stat Major al Armatei; Mareșalul Ion Antonescu (1882–1946), șeful Marelui Stat Major al Armatei și Conducător al Statului; General-colonelul Vasile Milea (1927–1989), șeful Marelui Stat Major al Armatei și ministru al Apărării Naționale; Generalul de armată Mircia Chelaru (1949– ), șeful Marelui Stat Major al Armatei, deputat și senator de Argeș.
„Vor fi cuprinși în Dicționarul Generalilor Argeșeni peste 100 de generali care sunt născuți, au locuit sau au activat o perioadă semnificativă în județul Argeș (inclusiv în județele Argeș, Muscel și Regiunea Argeș, cât timp au ființat acestea)”, ne-a mărturisit generalul Nicolae Bănuță.
Rudă a celebrului poet Ion Bănuță, lăudat de Tudor Arghezi și G. Călinescu
Nicolae I. Bănuță s-a născut la 12 iunie 1953, în Siliștea, comuna Căteasca, județul Argeș. A urmat studiile militare la Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, apoi la Școala Militară de Ofițeri „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, la Academia Militară și la Colegiul Național de Apărare din București. A avut o carieră militară de succes, ajungând la gradul de general de brigadă în anul 1994. A ocupat funcția de director adjunct al Serviciului de Protecție și Pază în perioada 1991-1998 și, fiind expert al Ministerului Apărării Naționale.
De-a lungul carierei, a participat la numeroase misiuni speciale pentru protecția delegațiilor României la reuniunile Francofoniei de la Paris (1991) și Mauritius (1992), la Expoziția Universală de la Sevilla, Spania (1992), la Adunarea Generală a ONU (1994). De asemenea, a fost fondator al societății comerciale Argessis Alpha Sistem.
Nicolae Bănuță se înrudește cu poetul Ion Bănuță, născut la 7 noiembrie 1914 tot în Siliștea și trecut la cele sfinte la 30 decembrie 1986, care a fost văr primar cu tatăl său. Ion Bănuță a fost adjunct al Ministrului Transporturilor, director al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă – ESPLA din București (1960–1968), iar colecția „Biblioteca pentru Toți” a cunoscut epoca de vârf pe vremea sa; redactor-șef al revistei „Albina” (1969–1986), colaborator al revistei „Argeș”, membru al Uniunii Scriitorilor din România și autor al unor volume foarte apreciate de poezie, 16 la număr, lăudate de Tudor Arghezi sau George Călinescu. Între care enumerăm „Cetatea Tăcerii” (1946), „La hotarul dintre lumi” (1960), „Lacrima Diavolului” (1965), „Copiii de pe Argeș după flori” (1975) și „Scrisoare către anul 2000”, volum autobiografic apărut în 1963 și prefațat de George Călinescu, pentru care a primit premiul „M. Eminescu” al Academiei Române. Chiar poezia „Mi-e dor de ea”, semnată de argeșean, a prins viață ca melodie și a fost interpretată magistral de Tudor Gheorghe. Iar strada din Siliștea, unde a fost odinioară și casa părintească a poetului, îi poartă numele.
0 Comentarii