• Florin Roman, deputat PNL: „Înseamnă că în acest moment statul nu are capacitatea de reacţie pentru a reduce fenomenul corupţiei”
• Vasile Dîncu, senator PSD: „Prin prisma a ce se întâmplă acum, cred că situaţia privind indicele percepţiei corupţiei în ţara noastră va fi mai gravă în raportul ce va fi publicat la începutul anului viitor”
• Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei în guvernările Orban: „Combaterea corupţiei doar prin mijloace judiciare – insuficientă”
Cu un scor de 44 de puncte din 100, România rămâne în continuare pe primul loc în topul ţărilor percepute ca fiind cele mai corupte. Ţara noastră împarte locul „fruntaş” cu Ungaria şi Bulgaria, care au acelaşi scor privind percepţia asupra corupţiei, se arată în raportul privind indexul percepţiei corupţiei pentru anul 2020 realizat de Transparency International. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”.
Citește și: Raportul de control la spitalul „Matei Balș” din 2020 avertiza: lipsă proceduri la lucrul cu oxigen, risc de incendiu
Percepţia asupra corupţiei din sistemul public şi mediul de afaceri din România rămâne neschimbată comparativ cu 2019, la fel şi în cazul Ungariei, în timp ce Bulgaria are un punct în plus faţă de anul anterior. De altfel, ţara noastră înregistrează acelaşi scor ca în anul 2012, ceea ce arată că măsurile luate în aproape 10 ani nu au fost constante şi nu au reuşit să schimbe percepţia pe care experţi independenţi şi din mediul de afaceri o au cu privire la corupţia din România, se arată în documentul citat.
În perioada în care Laura Codruţa Kovesi a fost procuror general, ţara noastră era percepută ca fiind mai puţin coruptă decât în prezent, având scoruri de până la 48 din 100.
Printre cauzele care ne menţin pe acest neonorant loc în Uniunea Europeană, raportul întocmit de Transparency International menţionează „lipsa de transparenţă în achiziţiile publice, subfinanţarea sistemului medical ş lipsa unor măsuri consecvente pentru digitalizarea proceselor administrative, care s-au accentuat în contextul pandemiei Covid-19. Raportul Curţii de Conturi privind achiziţiile derulate pentru combaterea pandemiei au arătat grave deficienţe atât în administraţia locală cât şi cea centrală”.
Citește și: Ăsta-i adevărul! Piteştiul va avea o piaţă de granit care seamănă a gresie! Factură refuzată!
„Practicile corupte din companii, care la nivel declarativ îşi asumă politici de integritate, au fost de natură a afecta credibilitatea mediului de afaceri, iar campaniile de cosmetizare a imaginii au avut ca efect reducerea vigilenţei publice. Societatea românească şi-a pierdut semnificativ aplombul în a sancţiona corupţia şi lipsa de integritate ca flagel general şi s-a manifestat mai degrabă secvenţial”, mai scrie în documentul citat.
Transparency International susţine că fenomenul corupţiei persistente slăbeşte sistemul de sănătate şi contribuie la regresul democraţiei, pe fondul pandemiei de Covid-19.
Din analiza indexului de percepţie a corupţiei pentru anul trecut reiese că ambele guvernări Orban nu au făcut prea multe pentru a înteţi lupta anticorupţie, deşi PNL susţine că aceasta reprezintă o priorittate pentru membrii formaţiunii politice, inclusiv pentru membrii Cabinetului.
• Pacte de integritate în achiziţiile publice şi digitalizarea proceselor administrative – soluţii pentru reducerea corupţiei
Printre soluţiile Transparency International Romania pentru remedierea situaţiei se numără:
– promovarea pactelor de integritate în derularea achiziţiilor publice, mecanisme independente de monitorizare în timp real a proiectelor majore de lucrări publice şi nu numai
– digitalizarea proceselor administrative, prin înfiinţarea Registrului Naţional de Conformitate, care va putea îmbunătăţi transparenţa administrativă şi responsabilitatea, contribuind la reducerea vulnerabilităţilor la corupţie în administraţia publică
– transpunerea în legislaţia naţională a Directivei UE privind avertizarea în interes public la standarde înalte de conformitate
Citește și: Un argeşean se luptă cu OMV Petrom în instanţă pentru că i-a defrişat livezile de pruni şi i-a poluat terenul
– acordarea de sprijin instituţiilor cu rol anti-corupţie, în vederea creşterii capacităţii operaţionale şi a eficacităţii acestora, inclusiv prin conservarea şi îmbunătăţirea cadrului de reglementare
– asigurarea cu resurse, în condiţii de independenţă, a actorilor din sectorul neguvernamental şi implicarea activă în monitorizarea activităţii sectorului public, precum şi al operaţiunilor marilor actori economici, naţionali şi internaţionali
– dezvoltarea sistematică a culturii de acceptare a criticii constructive şi de răspuns la feedback
– iniţierea unor mecanisme de ranking şi rating în diferite sectoare pentru a sprijini ieşirea din blocajul de 40 de puncte în care România se află de peste 10 ani.
Transparency International Romania reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică, instituţii publice, la mediul privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în combaterea corupţiei.
Ţările europene care sunt percepute ca fiind cel mai puţin corupte sunt Danemarca (88 de puncte), Finlanda, Suedia şi Elveţia, cu câte 85 de puncte şi Norvegia (84 de puncte).
Scorul mediu privind percepţia corupţiei în cele 31 de ţări cuprinse în raport (membre UE şi nemembre UE din vestul Europei) este de 66 de puncte.
–––––––
La nivel global, România se situează, cu cele 44 de puncte, pe locul 69 din 180 de ţări pentru care a fost calculat indicele de percepţie a corupţiei, fiind considerată mai coruptă decât Malaezia (51 de puncte), Namibia (51 de puncte), Arabia Saudită (53 de puncte), Cuba (47 de puncte), Muntenegru (45 de puncte) şi Senegal (45 de puncte).
Articol preluat din ziarul bursa
0 Comentarii