Prin decizia nr. 2054 a Sfatului Popular al Regiunii Piteşti lua fiinţă, la 2 mai 1956, Casa Regională a Creaţiei Populare. Primul sediu a fost la Palatul Culturii, mai apoi (1968-1971) în Casa „Odobescu”, după care a primit casa fostului primar piteștean, profesorul Ionel Rădulescu.
Aapropo de această casă, 30 de ani, nu a fost revendicată. Până nu a pus cineva ochii pe ea.
Instituția a fost cunoscută ca fiind „Casa Creației Populare”, mai ales după ce a fost numită, oficial, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş. Prea lung titlul pentru a-l ține minte! Câțiva ani s-a chinuit și în sala veche de sport a Colegiului Național „Brătianu”, după care, după ce a fost desființată în 2022, din motive economice, „topindu-se” dimpreună cu Școala Populară de Artă în Centrul Județean de Cultură și Arte Argeș.
Toți au deplâns, dar au acceptat situația, Orchestra „Doina Argeșului” ori Ansambul „Dorul” (acesta migrase deja la Mioveni!), deși activitatea instituției se desfășura pe multe sectoare.
Cum memoria e scurtă, iar bătrânii se duc unul după unul, vrem să amintim aici că în anul 1978 se constituie Cenaclul muzicienilor argeşeni „George Stephănescu”, antrenându-i pe cei mai reprezentativi compozitori şi muzicologi care activau în judeţ. Acest cenaclu, înfiinţat cu sprijinul Uniunii Compozitorilor.
Din conducere făceau parte muzicieni din Bucureşti: compozitorul Mircea Neagu (preşedinte) şi muzicologul Grigore Constantinescu, iar din Piteşti, compozitorii şi dirijorii Ion Grecu, Moise Mitulescu (vicepreşedinţi), Vasile Constantin şi Dorel Manea (secretar).
Pentru că mişcarea de muzică cultă din judeţ era sub nivelul așteptărilor câtorva idealiști, s-a luat iniaţiva ca pe lângă cenaclu să fiinţeze Orchestra de cameră „George Stephănescu”. Cine își aduce aminte de ea? Poate Marius Gheorghe (din Spania) ori Gh. Săbăreanu…
Formată din profesori şi cei mai buni elevi ai Liceului de Muzică şi ai Şcolii Populare de Artă, cei 20 de instrumentişti erau conduşi cu multă pricepere şi dăruire de maestrul muzician Marius Giura, care în aceşti ani era şi directorul Liceului de Muzică din Piteşti.
După repetiţii atent pregătite, în primăvara anului 1979, în sala Palatului Culturii, Orchestra a prezentat primul său concert. Dirijor: Marius Giura; solişti: Marius Gheorghe şi Ion Pârvulescu – vioară şi Gheorghe Săbăreanu – violoncel. Din programul primului concert, amintim: Doru Popovici – „Diptic”, Couperin – „Suită pentru violoncel şi orchestră”, J.S. Bach – „Concertul pentru două viori şi orchestră” şi „Mica Serenadă” de W.A. Mozart. Concertul s-a bucurat de mare succes, fiind repetat de câteva ori.
În vara acelui an, formaţia a participat la faza finală a Festivalului Naţional „Cântarea României”, ediţia a II-a, de la Târgu Mureş, obţinând premiul al IV-lea. A fost o nedreptate, pentru că ansamblul instrumental lăsase o bună impresie publicului meloman prezent în sală. Juriul, însă, format din mulţi neprofesionişti, a văzut altfel. Orchestra şi-a continuat activitatea în cadrul unei stagiuni permanente, îmbogăţindu-şi repertoriul şi modalitatea de exprimare, fiind prezentă în concerte atât la Piteşti, cât şi în alte oraşe ale judeţului. La concursul formaţiilor de amatori, la cea de-a III-a ediţie a Festivalului „Cântarea României”, etapa finală, care s-a ţinut la Giurgiu, în iulie 1981, orchestra a obţinut premiul I şi trofeul festivalului.
În 1981, cu trofeul în brațe, această orchestră de cameră se desființează. Din lipsă de public. Abia în 2007 va fi înființată orchestra simfonică…
Citește și Un roman postum de Radu Gabriel Pârvu
Citește și Eminescu, despre două alegeri parlamentare din Argeş
0 Comentarii