Consider, după o luptă de 45 de ani, ca un câștig definitiv, Lunca Argeșului drept loc de organizare a Simfoniei Lalelelor, repet, a Simfoniei Lalelelor și nu a unui Festival, cum, justificat, a fost denumită ediția din acest an, datorită numeroaselor activități conexe trecute în program, între care și dinozauri?! Este de datoria mea să detaliez spiritul care a animat și direcționat această manifestare, în virtutea căruia și-a căpătat notorietatea, notele și structura, care trebuie menținute și perfecționate: expoziția de flori, plante dendrologice, de apartament și aranjamente florale.

A. Pavilionul de expunere. O încăpere (construcție) cu temelie (fundație) și o structură exterioară elegantă, luminată, cu condiții de aerisire (și umiditate), care să asigure viața (și prospețimea) plantelor – florilor, pentru cele 3-4 zile de expunere. Spațioasă, în sensul de a adăposti maximum 40-50 de standuri, fiecare ocupând câțiva mp, plus spațiul aferent deplasării vizitatorilor. Ca oricare spectacol, fie el de operă, de teatru, film, chiar sportiv, timpul aferent unei receptări optime nu poate depăși 1 1/2 – 2 ore, în cazul de față, în medie, 2-3 minute pentru fiecare stand. „Succesul” obținut prin numărul mare de standuri, clamat, de peste 100 la unele ediții, inclusiv ale unor școli și deținuți, a constituit o aberație!

B. Standurile. Numărul acestora este esențial, a dovedit-o însăși viața Simfoniei Lalelelor la prima ediție, în 1978, cu 20 de tot atâtea adevărate opere de artă expuse jos, pe planșeul foaierului de la Casa Sindicatelor. Aranjamente măiestrite, îmbinând o cromatică de nuanțe și forme de flori și plante nemaivăzute, inedite pentru majoritatea vizitatorilor. Inclusiv o mică colecție de lalele aduse de la Centrul de Cercetări Eforie Nord. În edițiile următore au început să apară noi sortimente nemaivăzute în zonă, precum Anthurium, Strelitzia ș.a.

Citește și Pastila de frumos. Laleaua „Tulipa” – File de istorie – Tulipomania (I)

C. Expoziții – actorii principali în reușitele expozițiilor, calitatea acestora, profesionalismul instituțiilor invitate/participante urmează să constituie obiectivul de esență al organizatorilor Simfoniei. Subliniez acest lucru și argumentez cu consemnările presei începând chiar cu prima ediție: au participat academicieni, oameni de știință, cercetători, horticultori, arhitecți peisagiști, stațiuni de cercetare (Cluj, Băneasa, Eforie, Iași), universități, facultăți de horticultură, grădini botanice… majoritatea creatori în domeniul frumosului.
Treptat, treptat, însă, expozițiile și-au pierdut ineditul, calitatea, fiind realizate de comercianți, luați din exterior, din târgul de flori, ajungându-se la a se renunța și la expoziție în 2017 – edil C. Ionică. S-a întrerupt firul colaborării/participării cu numeroasele instituții din țară și de peste hotare, care începuseră să ne onoreze cu standuri de calitate, pregătite cu luni înainte.

Se impune de urgență, de pe acum, să înceapă demersurile pentru identificarea a circa 40-50 de potențiali realizatori destoinici și invitarea acestora. Va fi greu, dar nu imposibil, unul dintre motivele propunerii de creare a unui Consiliu dirigent, cu profesioniști în domeniu, este tocmai acela de a sprijini administrația locală în menținerea de relații permanente cu marii creatori de plante ornamentale și armonii peisagiste care, de la ediție la ediție, să asigure prospețimea și atractivitatea expozițiilor. Numiții „floriști” care au început să se substituie adevăraților creatori nu trebuie îndepărtați, ba, dimpotrivă, atrași, pentru completarea armoniei generale. Despre schimburile de opinii și experiență în cadrul simpozioanelor tehnico-științifice, în ediția viitoare.
Dr. ing. Ilarie Isac

Citește și Pastila de frumos. Laleaua-Tulipa. File de istorie. Tulipomania (II)