O ediție a Simfoniei Lalelelor care poate fi considerată de succes. Lunca Argeșului se confirmă a fi o locație ideală, din majoritatea punctelor de vedere, cu limite ale traficului și parcării auto, fără a fi, însă, insurmontabile. O avalanșă de vizitatori. Piteștenii, ca atrași de un magnet, s-au îndreptat către Argeș într-un șuvoi uman, capacitatea autobuzelor puse gratuit la dispoziție fiind cu mult depășită. Și eu am fost unul dintre ei, în compania fiului de la București și a nepoțelelor.
S-a dovedit a fi de bun augur și reluarea Paradei Florilor, care a asigurat animarea Centrului. Venind vorba, doresc să reproduc din trăirile marelui iubitor al Simfoniei Lalelelor, Marin Ioniță, consemnate în eminenta sa publicistică: „Pentru mine unul, dar câți la fel? Sărbătoarea din aprilie a Simfoniei Lalelelor a intrat în așteptările ceremonialurilor fără de care scurgerea vieții nu mai poate fi percepută. Ca și Sărbătorile Pascale sau a celor de Crăciun și Bobotează”.
Am aflat unele date statistice ale ediției, pe care edilii încep să le aibă în analiză, foarte importante, precum numărul de „înnoptări”, respectiv turiști care s-au cazat câteva nopți la Pitești. Aspectul este capital pentru economia Piteștiului, a Argeșului, cunoscând pârjolul lăsat de demolarea unităților economice ale zonei! Sub acest aspect, o analiză atentă care se are în vedere după această deosebit de promițătoare ediție va selecta evenimentele, structura cea mai adecvată pentru a corespunde cerințelor care se întrevăd.
Citește și Pastila de frumos. Umbre ale Simfoniei Lalelelor, necunoscute de marele public
Aranjamentele florale, preponderent cu lalele, de pe câteva peluze din Luncă, la această ediție, le apreciez a fi la nivelul celor pe care le-am văzut la Versailles și chiar în Olanda, acestea urmând să conducă spre Pavilionul Expozițional central, creator și izvor permanent de noi plante cu valoare decorativă, spre desăvârșirea de idei pentru expoziția de afară, din aer liber. O analiză constructivă a standurilor din „cort” (îl tot denumesc așa până când posibilitățile materiale ne vor permite un pavilion în cadrul unui Centru cultural-expozițional, multifuncțional) dovedește un oarecare minus față de nivelul exterior!)
Experiența cu antrenarea „floriștilor locali”, necesară, din dorința emulației activității acestora, reliefează că aceștia vor avea de câștigat, deocamdată, din competiția cu standuri realizate cu experiența îndelungată în a crea noi forme, noi varietăți, a unor instituții și persoane – precum domnul Timmerman, olandezul care ne-a făcut onoarea ca orașul nostru să dea numele unei flori „Tulipa Pitești”. De altfel, însăși noțiunea de „floriști” este într-un fel ambiguă, cuprinzând atât comercianți, vânzători de flori, cât și producători, creatori similari domnului Timmerman.
Oricum, subliniez din nou, o consider o premieră încurajatoare: alături de aprecierile, divers exprimate, primite de la numeroase personalități, inclusiv din străinătate, de aplauze pentru organizarea manifestării, domnul primar Cristian Gentea s-a interesat de cealaltă latură, majoră, pe care Simfonia trebuia să o imprime în viața comunității piteștene, cea economică. Câteva date transmise de organismele de resort consemnează 47 de autocare cu turiști parcate în Lunca Argeșului și 1000 de „înnoptări” ale unor oaspeți-beneficiari de pachete turistice având inclusă Simfonia.
O simplă concluzie ne duce cu gândul la viitoarele ediții ale căror structură va da, cu siguranță, atenția cuvenită elevării evenimentelor de mare atracție pentru turismul național și internațional, fără a neglija componentele care asigură spiritul participativ al localnicilor și măcar trei zile de bucurie și relaxare a întregii comunității într-o lume mirifică a florilor având-o în centru pe regina acestora – Laleaua.
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Să aerisim mai des lăzile de zestre
0 Comentarii