Are cuvântul, pe final, sociologul Dimitrie Gusti:
„Nevoia de autenticitate a manifestărilor naționale nu se oprește la domeniul economic și al vieții spirituale. Ea cuprinde întreg sistemul vieții naționale, deci și dreptul, și politica. S-a crezut că e de ajuns să se voteze o constituție ca o țară să devină stat constituțional și să apară națiuni constituționale. Experiența aceasta s-a dovedit însă dezastruoasă. Dreptul și politica sunt manifestări formale, de natură regulativă, de aceea ele nu se pot îndepărta fără primejdii de conținutul vieții sociale, de manifestările economice și spirituale la care se referă. Fără îndoială că și factorii juridici și politici pot avea inițiativa unor transformări și chiar trebuie întrebuințați în această privință, dar ei nu pot trece pete realitatea națională, peste putințele și aspirațiile firești, originale, structurale, pe care le deține o națiune. Reforma juridică și reforma politică trebuie să urmeze, cu alte cuvinte, linia de dezvoltare organică a fiecărei națiuni. În acest sens, nici dreptul, nici politica nu mai sunt „marfă de import”, ci expresii ale realității naționale.”
„Dreptul trebuie să cristalizeze experiența juridică de veacuri a fiecărei națiuni și să cuprindă regulile esențiale de morală care se găsesc în trăirea și deprinderile de viață ale fiecărui popor”.
„Politica, de asemenea, trebuie să cuprindă idealul de viață și mijloacele de realizare pe care le are o națiune, nu concepții străine, nepotrivite ei”.
„Statul, care este expresia cea mai înaltă a vieții politice naționale, se poate așeza uneori împotriva realității și atunci apar conflictele dureroase dintre stat și națiune. În lupta aceasta, istoria ne arată că totdeauna au ieșit învingătoare națiunile. Numai ele sunt eterne, formele de Stat apar și dispar, după nevoile națiunilor. Niciodată statele nu trebuie să se împotrivească națiunilor, ci trebuie să le exprime credincios ființa lor, aspirațiile și linia lor istorică.”
Citește și Pastila de frumos. „Popor” sau „Naţiune”
„La un loc, într-o sinteză armonioasă și indivizibilă, manifestările economice, spirituale, juridice și politice ale unei națiuni formează, alături de cultura națională, cea mai înaltă formă de viață omenească… Iată ce realitate complexă este o națiune, ce elemente variate asimilează în unitatea ei ca existență și în creațiile ei de viață.”
„O națiune nu se reduce numai la puterea ei de voință, nici numai la idealul ei de viață, nici la vreunul din factorii cosmici și biologici, istorici și psihici sau la vreuna din manifestările ei, economice și spirituale, juridice și politice, ci le cuprinde pe toate într-o unitate indisolubilă, ca o singură ființă în relații de viață cu lumea care o înconjoară.”
„Știința națiunii trebuie să pornească de la această realitate și să ne-o înfățișeze nealterată în toată complexitatea și manifestările ei de viață.”
Cele de mai sus (trei ediții), scrise de o eminență, cu aproape un secol în urmă, în limitele de cuprindere ale unei epoci, de la care poporul-națiunea noastră a trecut printr-un război care a zguduit-o în toate încheieturile sale, urmată de câteva decenii de istorie comunistă-dictată-nu în evoluția firească a originilor sale. De peste trei decenii ne aflăm în epopeea unei numite „tranziții”, către ce ? Se presupune că spre „normalitate”! Am făcut progrese, minore în raport cu așteptările și potențialul național!
Nu ne-am conturat încă „linia istorică”, „drumul realizărilor de sine”, „ce aspirații fondate avem”, „care sunt putința și mijloacele” etc etc.
Ar fi necesar un INSTITUT SOCIAL ROMÂN de substanță! (Ne preocupă mai mult istoria Bizanțului?!). S-au schimbat multe, nu mai avem clasă țărănească, importăm 70-80% din consumul alimentar! Din țară de imigrație am devenit fruntași la emigrație cu cei 5 mil. de români împrăștiați în toate zările lumii! Suntem, ca națiune, pe marginea prăpastiei! Academia Română unde este? Așteptăm și o trezire politică, cu o astfel de temă de responsabilitate națională în campania electorală a anului viitor.
Dr.ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. „Popor” sau „Naţiune” (II)
0 Comentarii