Martor al evenimentelor din ultimele zile ale Săptămânii Mari petrecute în orașul de pe malul Argeșului, îți este indusă credința că adevărata Simfonie a lalelelor nu mai poate fi oprită de nimeni, iar după cum urează Înalt Prea Sfințitul arhiereu Calinic, va viețui în vecii vecilor. Acest imbold m-a determinat să redactez acest cuprins total diferit de cel pregătit a-l înainta redacției, urmare a stufosului program dat publicității pentru această ediție, din care Expoziția dendro-floricolă aproape că nu este evidențiată, și mai ales a faptului de a se fi renunțat la caracterul național al acesteia, apelându-se numai la floriști locali. Consideram încheiate conturile, respectiv Simfonia, spre dezastru! De altfel, chiar presa argeșeană a consemnat nemulțumirea mea asupra modului de organizare, abandonându-se și începutul de colaborare cu Institutul de Cercetare de la Mărăcineni.
În acest context apare cuvântul domnului primar Cristian Gentea rostit la Filarmonică în data de 21 aprilie 2023, cu prilejul deschiderii din acest an a Simfoniei Lalelelor. În acesta a fost inserată afirmația „încerc o reparație…” și, cu toate că s-a referit la persoana mea, eu însă o accept „pro causa”, considerând a fi o portiță deschisă unei agende a Simfoniei spre continua ei înălțare ca o manifestare spirituală de nivel cel puțin național, așa cum majoritatea cuvântărilor de la festivitate au subliniat-o.
Sper, în sfârșit, ca, după cam prea mult timp de când suntem vecini (eu locuind lângă primărie), să am prilejul a interveni – favorabil – în viața Simfoniei în mod direct (domnul primar fiind dirijorul în prezent), și nu numai prin presă, cum am făcut-o atâția amar de ani!
Sunt convins că rațiunea și înțelepciunea vor triumfa!
Citește Pastila de frumos. Spaţiul verde – componentă de prim ordin a vieţii piteştenilor
Iar Lunca Argeșului, fără plopi, reproiectată și înnobilată peisagistic poate și cu un Complex expozițional-cultural multifuncțional, pe măsură, alături de o colecție națională, anuală, de lalele, va marca viitorimea ca un edificiu de talie internațională, avându-l drept ctitor pe unul dintre Cetățenii de Onoare ai urbei, primarul Cristian Gentea!
În altă ordine de idei, doresc să mă refer la o situație de-a dreptul stânjenitoare pe obrazul comunității piteștene, evidențiată chiar anul acesta: „Sărbătorirea a 50 de ani de la înflorirea primei lalele în Pitești”?
Reportajele presei argeșene prilejuite de edițiile Simfoniei Lalelelor; încep cu o fabulație: prima lalea a fost adusă în Pitești în anul 1972, cu un geamantan, dintr-o piață din Oradea, de la… se dă chiar numele unui vânzător de tarabă care este aproape sacralizat în istoriografia piteșteană?! În timp ce grădinile Piteștiului au găzduit lalelele cu secole înainte. Citez o singură dovadă, vestitul călător Evila Celebi (istoric al Înaltei Porți) consemna, în 1669, că – atenție! – Cetatea Timișoarei cucerită de turci în 1552 (trecând pe la noi)… „era înconjurată de grădini cu trandafiri și a văzut și un șes înfloritor plin de lalele… ”. Și alte date confirmă cultura lalelelor în grădinile românești de la începutul sec. XVI (1600).
Realitatea este că, în 1972, inginerul-șef de la spațiile verzi, marele arhitect peisagist Gh. Pacea, a plantat pentru prima dată lalele, alături de panseluțe și „ochiul boului” în spațiile verzi publice din centrul Piteștiului.
Ambiguitatea are ca autor un fost funcționar de la spațiile verzi, Mircea Pungoci, un impostor în viața Simfoniei, care, urmărind să ducă în ceață adevărata istorie a Simfoniei Lalelelor, a publicat un volum cu o istorie deformată a acesteia, introducând numeroase neadevăruri, care, din păcate, sunt rostogolite în mass media ca evenimente de primă mărime, unele fiind chiar aniversate, precum anul acesta „50 de ani de la înflorirea primelor lalele în Pitești”?!
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Să aerisim mai des lăzile de zestre
0 Comentarii