Să mă explic: tema enunțată, numai, în ediția trecută, o consider de mare importanță națională, motiv pentru care doresc să o dezvolt. Sunt conștient de expunerea și audiența micii mele rubrici, de multe ori în contrast (aparent) cu dimensiunea tematicilor abordate. Folosesc însă mica mea tribună - cu îngăduința, fără nicio opreliște, a unei onorante redacții a „Jurnalului de Argeș”, domnii Cristian Vasile, Gabriel Grigore și doamna Alina Crângeanu (care pune în pagină manuscrisele mele) - conștient că îmi îndeplinesc o datorie morală, socială, față de societatea care m-a format (bursier), de funcțiile și demnitățile profesionale și sociale pe care le-am deținut, de cheltuielile pentru a cunoaște modul de folosință a Pământului de pe meridianele lumii, redându-i, și pe această cale, într-o mică măsură, din investiția făcută în persoana mea.
Subliniez însă că cele publicate în „Pastile” au ajuns, după fiecare legislatură democratică, și în fața președinților, prim miniștrilor, miniștrilor ș.a., începând cu 1991, când, contrar Legii 18/91, am sugerat (cu documentare) evitarea pulverizării structurilor de proprietate agrară și trecerea la constituirea directă a fermelor familiale private. O mică reușită în intervențiile mele a fost oprirea de la privatizare a C.E.C. În 2006 (sprijinit de Radu Câmpeanu, Tăriceanu, Flutur), dar fără a deveni, cum s-a propus, Instituție financiară specializată pentru agricultură. M-am convins că am folosit, să le denumesc, piste false, politicul nu are în fișa postului opere pe termen lung (desigur, cu unele excepții – vezi Brătienii).
Este motivul care m-a determinat să sugerez - aparent imposibil în condițiile date, când un guvern din patru orientări politice se zbate luni de zile pentru a lua câteva decizii – sau tocmai de aceea - să apelez direct la Președintele Nicușor Dan pentru a Patrona și iniția această mare operă, necesară pentru fundamentarea și orientarea a tot ce este legat de Pământ, în vâltoarea timpurilor pe care le trăim și mai ales în a celor ce vor veni. În coordonarea (așa cum am mai subliniat) Academiei Române, în colaborare cu Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS); ar urma să fie închegată (selectată) o echipă de profesioniști din toate domeniile concurente diferitelor obiective și activități. Desigur, o tematică, un mod concret de lucru, poate cu rapoarte intermediare. Totul pe bază de documente științifice, statistice, pe considerente de practică socială. Fără a se pierde din vedere subsidiaritatea pe care o datorăm integrării în U.E.
Acțiunea poate fi favorizată, urmând să anticipeze și să fundamenteze elaborarea unui Plan Național Strategic pentru perioada 2027-2034, anunțat zilele trecute de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care se va integra în politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene. Cum este și normal, am propus pentru elaborare o echipă de profesioniști din instituțiile academice de diverse profile, contigente domeniului Pământ, cu tot ce este legat de acesta. Dar, atenție, instituțiile profesionale, unele, au în componență, chiar în conducere, mai ales, profesioniști, dar proveniți pe filieră politică! Mi-a sesizat acest aspect lecturarea unui volum apărut în 2023, reeditarea, după 100 de ani (apariție 1913), a unei adevărate opere, intitulată „Politica agrară, cu privire specială la România”, autor Gh.Ionescu Șișești, eminență, agronom, sociolog, economist, carte cu analiză valabilă și pentru zilele noastre. O singură exemplificare, referindu-se la exploatația agricolă, la dimensiunile acestora, reproduc de la pag. 65: „Multe din aceste avantaje economice se observă și la noi; în perioada discuțiunii reformei agrare s-a accentuat foarte adesea că exploatarea mare produce mai mult decât cea mică. Firește, acesta-i un mare folos.
Dar nu trebuie să se uite că statul nu se lasă călăuzit numai de criteriul celei mai mari producții, celui mai mare export, ci îl privește înainte de toate bună-starea tuturor, echilibrul unui mecanism economic bine întocmit și capabil de a produce în mod durabil. Cu alte cuvinte, în judecarea rolului și îndreptățirii marii exploatări, el admite și criteriul social”. Vezi latifundiile noastre arendășești! În extindere. Toată considerația colectivului ASAS pentru această valoroasă reeditare, fără nicio intervenție pe text (cum uneori se mai obișnuiește). Oarecum în contradictoriu, prin prisma omului politic actual, în „Cuvânt înainte” al volumului este pusă la îndoială chiar noțiunea de „Politică rurală”. Confuzie totală, precizată de autor chiar în volum.
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Pământul – „Consilier agricol la Cotroceni” (IV)
Citește și Pastila de frumos. Pământul – „Piaţa Funciară (III)
0 Comentarii