Timp de câteva zile, mascaţii au cutreierat zona Muscelului pentru a găsi „plantaţiile” de iarba dracului. În unele dintre locaţii s-au găsit mii de pachete de ţigări de contrabandă, însă în altele nu s-a găsit nici un muc, ba nici măcar urme de scrum. Mascaţii şi-au făcut meseria cu sârguinţă, ajungând chiar să sape după eventuale probe care să-i bage după gratii pe traficanţii de ţigări. Printre cei vizaţi, şi preotul parohiei Valea Mare Pravăţ, Cristinel Stăncescu, despre care exista o sesizare că, pe lângă cele sfinte, se ocupă şi cu traficul de ţigări de contrabandă. Potrivit declaraţiilor preotului, zeci de poliţişti, cu cagule, arme şi muniţie, au năvălit peste întreaga sa familie. Vreme de două ore, aceştia au căutat pachete de ţigări netimbrate în casa lui, în locuinţa fratelui şi cea a tatălui, în barul tatălui său, dar şi în biserica din sat. Preotul susţine că în urma acestei acţiuni în forţă nu s-a găsit nimic care să ducă măcar la simpla bănuială că ar avea şi alte îndeletniciri, pe lângă cele profesionale şi spirituale.
Femeile de prin Valea Mare Pravăţ şi-au dat drumul la gură şi ne-au indicat că „lângă casa preotului Stăncescu e o altă casă, unde sunt văzute des maşini mari, din care se pare se dau jos cutii”, numai că acţiunea „ţigareta de la Muscel” s-a desfăşurat la numai câţiva metri de locaţia dată ca fiind ascunzătoare. O altă locaţie indicată drept depozit pentru ţigările de contrabandă ar fi cimitirul, de fapt „unele cavouri de pe partea stângă”, căci „pe dreapta e cam mocirlos terenul şi se udă ţigările”.
În condiţiile date, preotul Stăncescu continuă să-şi clameze nevinovăţia şi nu exclude ca la mijloc să fie vorba de o reglare de conturi cu iz politic, deoarece el a fost consilier PSD, sau pur şi simplu de o înscenare pentru a i se lua locul de preot paroh.
Cristinel Stăncescu este preot de 18 ani, din anul 1993, iar din 2006 a slujit ca paroh la Biserica Valea Mare Pravăţ. Între 2000 – 2004 a fost consilier local PSD, perioadă după care spune că nu a mai făcut politică şi că se înţelege foarte bine cu toată lumea.
Tatăl său, Lică Stăncescu, acum în vârstă de 74 de ani, deţine un bar încă din 1992 (SC Argeşel SRL), şi asta pentru că înainte de 1989 a fost cârciumar. Mai are un frate, asistent medical la Holcim, şi doi copii de 13 şi 17 ani. Ca avere, preotul Cristinel Stăncescu are o casă despre care spune că a fost moştenită şi a fost modernizată în timp, şi două maşini, un Audi A4 din anul 2003 şi un Opel Vectra, din 1992, primit ca donaţie pe biserică. Preotul ne-a acordat un interviu în care şi-a spus punctul de vedere faţă de cele întâmplate.
“Au căutat şi în WC-uri”
# Ce v-au spus mascaţii în momentul în care au efectuat descinderea?
– Că există o sesizare în care se reclamă că, la mine acasă, se descărcă ţigări cu TIR-ul. Cred că la mijloc e o făcătură şi cineva vrea să îmi ia locul sau să mă distrugă din punct de vedere profesional. Stau şi noaptea şi mă gândesc cine ar putea să mă urască aşa de tare. Este un rău intenţionat care mi s-a făcut. Mi s-a spus că este vorba de o reclamaţie semnată, că nu se iau în calcul anonimele şi de abia aştept să o văd şi eu.
# Au găsit ceva care să conducă la ideea că sunteţi implicat în contrabanda cu ţigări?
– La biserică, fiind scândura nouă, au scos două blăni şi au căutat cu lanterna şi acolo, dar şi în WC-uri. Şi la cârciumă, mi s-a spus că au luat coşul de gunoi şi l-au răsturnat în mijlocul încăperii ca să găsească vreun ambalaj gol de ţigări. Nu au găsit absolut nimic. Nu au făcut nimic altceva decât să umble după potcoave de cai morţi.
# Aveţi cunoştinţe sau rude printre vameşi, că poate şi de aici vi se trage?
– Nu cunosc pe nimeni. M-a întrebat şi domnul comisar şef Troscenco, dacă am vreo cunoştinţă printre ăştia la care au mai călcat ei. Nu cunosc pe nimeni dintre cei vizaţi că fac contrabandă, nu am avut nici o tangenţă cu ei, nici în viaţa mea profesională, nici în cea socială. Eu mi-am văzut de ale mele, de biserică, de familie, soţia mea e bibliotecară la primărie. Nu am absolut nici un conflict cu nimeni. Ştiu doar că sunt acuzat, suspectat, nici nu ştiu exact, de deţinere de ţigări, ori la mine nu au găsit nici măcar un muc de ţigară. Mascaţii au găsit la cârciumă pachete de ţigări, dar toate erau timbrate, în regulă. Mă tot întrebau dacă cunosc un anume Angelescu, un anume Paraschiv. Ştiu că Angelescu este un vecin care se află în puşcărie, altceva nu ştiu. Casa lui e părăsită acum.
# Păi, şi atunci, dacă ziceţi că vă simţiţi curat, de unde şi până unde au dat năvală mascaţii peste dumneavoastră?
– Probabil că prin comună se mai vând ţigări de contrabandă, asta e prezumpţia mea. Eu nu ştiu însă absolut nimic.
# Ce veţi face acum? Cum vă veţi demonstra nevinovăţia?
– Rămâne să iau legătura şi cu superiorii mei şi, în funcţie de asta, trebuie să îmi spăl imaginea profesională. A greşi e omeneşte, dar a persevera e diavoleşte. Faptul că mi-au pătat imaginea de preot, că mi-au pângărit biserica, că au căutat până şi în clopotniţa bisericii, că mi-au timorat copiii, care fac în momentul de faţă psihoterapie, asta chiar nu pot ierta. După ce se va termina cu tevatura asta, cu dosarul, voi pleca şi eu pe căile pe care mi se permit din punct de vedere legal. Consider că e vorba de un abuz clar. Au venit ca la cel mai mare infractor. (Ioana Ştefan)
0 Comentarii