# ”Dacă oamenii au stat trei luni închiși în case, sunt dornici de ieșiri”, explică salvamontistul Valentin Retevoi apetitul românilor pentru escaladarea vârfului de 2.544 m # Ion Sănduloiu, șeful Salvamont Argeș: „Din păcate, sunt foarte mulți care nu au experiență mare de munte, dar insistă să ajungă acolo cu copii de 5-7 ani”
Aglomerație ca în iarmaroc pe cel mai înalt vârf al României! Internetul s-a umplut în ultima lună cu imagini de pe Vârful Moldoveanu, unde oamenii au așteptat la coadă pentru a urca pe crestele înguste de la Viștea, cu acces dificil. De asemenea, iubitorii de munte au stat la coadă și pentru a face tradiționala poză de pe Vf. Moldoveanu cu drapelul României în spate. Despre explicația acestui fenomen, nu des întâlnit, am vorbit cu Ion Sănduloiu, șeful Salvamont Argeș, și cu Valentin Retevoi, șeful Formației Salvamont Nucșoara, care pe 23 august a și postat pe Facebook o serie de imagini cu aglomerația ca pe bulevard de pe Vârful Moldoveanu.
„Probabil explicația este faptul că n-a mai plecat nimeni în străinătate și atunci toată lumea își găsește în țară câte ceva de făcut. Altă explicație ar fi că, dacă oamenii au stat trei luni închiși în case, sunt dornici de ieșiri, și-au dat seama că mișcarea contează foarte mult. Organismul unui om e făcut să se miște, nu să stea și atunci cred că oamenii și-au dat seama că acesta este un mod bun de viață”, ne-a spus Valentin Retevoi.
Ion Sănduloiu explică de ce foarte mulți turiști aleg să ajungă pe Vârful Moldoveanu urmând traseul prin Nucșoara. „Noi, în ultimii ani, ne-am tot străduit să promovăm faptul că prin Nucșoara este cea mai ușoară cale de acces către Moldoveanu. Am profitat și de faptul că drumul forestier care duce până la Stâna lui Burnei e în stare bună în ultimii ani. O lungă perioadă de timp era foarte greu practicabil. Drumul acesta asigură un acces facil către capătul Văii Rele, de unde turiștii, în 5 ore, sunt pe vârf. Celelalte variante erau fie prin Transilvania, fie pe la Cabana Podragu, fie pe la Cabana Sâmbăta, fie pe Valea Viștea direct, numai că acolo se pleacă de la vreo 600-700 metri, adică diferență mare de nivel, iar aici se pleacă de la 1.400 metri și asta înseamnă diferență mică de nivel la urcare.”
Ion Sănduloiu: „Sunt oameni care n-au avut niciodată de-a face cu muntele, dar insistă să urce în bermude”
Este cert că oamenii au profitat de vremea frumoasă pentru a petrece un weekend în natură, dar, la fel ca în alți ani, și vara aceasta s-au aventurat turiși care încalcă regulile de bază ale drumețiilor montane. „Din păcate, nu prea au echipament, adică vin în tot felul de teniși, plus că am văzut oameni care nu au pic de condiție fizică. Vârful Moldoveanu necesită condiție fizică să-l faci; vin oameni care n-au făcut sport, mișcare, dar, una peste alta, e bine că ies și se mișcă. E bine că ies pe munte; că ne dau nouă de lucru uneori, asta e, de aceea suntem acolo”, a spus Valentin Retevoi.
„Vârful Moldoveanu a ajuns un fel de «must to do»”
Ion Sănduloiu atenționează asupra problemelor cu care se confruntă salvamontiștii.
„Vreau să vă spun că în fiecare seară de vară și mai ales în weekend, începând de joi până duminică, avem apeluri la ora 10-11 de la aparținători care ne anunță faptul că rudele lor nu s-au întors și nu s-au auzit la telefon toată ziua, iar asta a ajuns o mare problemă. Trebuie să se știe că, odată ce ai ieșit din Nucșoara spre Moldoveanu, nu mai există semnal absolut deloc; e vorba de 40 de kilometri de drum forestier, plus urcare. La toate apelurile acestea, de ani buni de când le avem, niciodată nu s-a dovedit a fi o situație de urgență, adică niciodată nu au avut probleme cei care erau anunțați ca fiind întârziați și potențiali accidentați. Singura problemă este faptul că nu există semnal, nu pot relaționa cu ceilalți, este o zi lungă, adică drumul până acolo, urcarea, coborârea și întoarcerea înseamnă multe ore și probabil că aparținătorii se alarmează când văd că se face ora 10-11 și încep să sune la 112. De obicei, în jurul orei 2-3 lucrurile se rezolvă, numai că asta duce la ținerea pe picior de plecare a colegilor, telefoane ș.a.m.d. și până la urmă totul se rezolvă cu bine. Mai avem o mare problemă: Vârful Moldoveanu a ajuns un fel de «must to do» (trebuie să faci), pentru că sunt foarte mulți care nu au experiență mare de munte, dar insistă să ajungă acolo cu copii de 5-7 ani. A ajuns celebră o remarcă a unui domn care a spus că vrea să facă o poză ca să-i dovedească învățătoarei, în prima zi de școală, că a urcat pe Moldoveanu. Chestii de orgoliu… «Vârful contează, nu muntele». Faptul că nu muntele sau dorința de a merge pe munte contează reiese din nivelul de echipare. Sunt oameni care n-au avut niciodată de-a face cu muntele, dar insistă să urce în bermude, în maiou, cu rucsăcelul în care nu au probabil decât ceva de mâncare, în adidași”, ne-a spus Ion Sănduloiu.
„Gunoaiele se înmulţesc pe Transfăgărăşan…”
Ion Sănduloiu mai spune că nu a observat gunoaie pe traseul spre Vf. Moldoveanu, doar la Stâna lui Burnei. „În schimb, gunoaiele se înmulțesc pe Transfăgărășan. Sunt foarte mulți care au reînceput să campeze peste tot. De la noi, de la Cota 2000, când te uiți în vale, zici că sunt indieni, își fac focuri, aduc lemne în locuri total neamenajate, neconforme pentru camping”.
Un turist a plecat cu geamantanul spre Vârful Moldoveanu, o familie a luat o boxă din care răsunau manele
Pe 24 august, salvamontiștii din Argeș au postat pe contul de facebook un clip video în care au surprins un turist care încearcă să ajungă pe Vârful Moldoveanu cărând un geamantan. „Turism de munte în mileniul trei. Mirajul Vârfului Moldoveanu, împins până la ridicol. Domnul cu trolerul a plecat de la Bâlea Lac spre Moldoveanu așa cum îl vedeți, ca la aeroport! Familia cu MP3-playerul era sub Budurii Văii Rele, cu gânduri mari. Să nu vă mirați când auziți povestite situații penibile, care au sfârșit urât”, au scris salvamontiștii pe Facebook.
Valentin Retevoi ne-a povestit și alte stângăcii ale celor care se aventurează în condiții necorespunzătoare pe munte. „Noi i-am tot sfătuit să își ia un echipament minim, un bocanc mai bun, să aibă o lanternă. Când pleacă nici nu se informează. Pleacă după-amiaza, la 2-3-4, apoi îi prinde noaptea în munte. Una peste alta, e bine că se mișcă. Mai aruncă unii și gunoaie, nefiind doar oameni de munte cei care vin acolo. În general, oamenii de munte nu prea aruncă gunoaie, sunt educați în sensul acesta, dar nu vin doar oameni de munte.” Totuși, sunt și mulți turiști care respectă regulile. „La mine, telefonul zbârnie toată ziua pentru întrebări. Și la 6 dimineața mă sună să mă întrebe ceva despre un traseu. Sunt mulți care cer informații”, mai spune montaniardul.
Valentin Retevoi, şeful Formaţiei Salvamont Nucşoara: „Am avut o vară de foc. (…) Au fost şi peste 1.000 de oameni pe Moldoveanu într-o zi”
Valentin Retevoi, șeful echipei Salvamont Nucșoara, ne-a spus ce trebuie să facem atunci când ne planificăm o drumeție pe munte. „În primul rând, să ne informăm asupra traseului, să vedem pe ce marcaj mă duc, unde, cam cât timp durează traseul, să îmi iau un echipament adecvat și, eventual, să anunț și Salvamontul că sunt pe traseu și vreau să fac traseul, să știm și noi cine, ce și cum”.
Salvamont Argeș a avut în jur de 60 de intervenții în această vară. Formația Salvamont Nucșoara, care este formată doar din șase persoane, toți voluntari, este, de asemenea, des solicitată. „Noi am avut o vară de foc. Echipa Salvamont Nucșoara a fost, cred, cea mai solicitată echipă din țară, pentru că e cel mai frecventat traseu. Au fost și peste 1.000 de oameni pe Moldoveanu într-o zi (23 august a.c., n. red.). Am stat acolo non-stop. Cam în fiecare weekend am avut câte o alarmă de la turiști care au rămas în pădure. De multe ori ne duceam și ne întâlneam cu ei pe drum. Din fericire, n-am avut niciun caz mortal anul acesta, spre deosebire de alți ani. Avem un Dumnezeu deasupra noastră, asta e sigur”, a mai spus Valentin Retevoi.
