De câteva zile, ne confruntăm cu temperaturi demne de expresia ”gerul Bobotezei”. Chiar şi în cursul unei ierni mai blânde, gerul constituie o ameninţare pentru inimă. Evident, pentru pacienţii cardiovasculari, temperaturile scăzute reprezintă chiar o agresiune asupra organismului. În general, la bolnavii cu diverse afecţiuni cronice, efectul frigului este mai accentuat. În plus, viscolul echivalează cu o temperatură mai mică cu 10 grade decât cea înregistrată de termometru. Efortul fizic efectuat în condiţii de frig este foarte periculos, deoarece frigul este un echivalent al efortului fizic. Uneori, simpla expunere la frig este suficientă pentru a declanşa o criză de angină pectorală sau chiar un infarct miocardic acut.

„Vinul fiert sau ţuica fiartă nu se consumă afară, deoarece produc vasodilataţie”

„În cursul iernii trecute, am internat un pacient cu infarct după ce, la prima oră a dimineţii, ieşise să-şi cumpere pâine. În acest caz, expunerea la aerul rece a fost, din păcate, decisivă pentru declanşarea ocluziei coronariene.
Frigul mai poate declanşa angina pectoris prin spasm coronarian, dar şi vasoconstricţie periferică cu sindrom Raynaud, care constă în coloraţia albă, roşiatică sau vineţie a mâinilor. Fumatul dă şi el vasoconstricţie coronariană, care se poate adăuga spasmului produs de frig şi efort fizic. Sindromul Raynaud mai poate apărea şi la contactul cu apă foarte rece, zăpadă sau gheaţă. La pacienţii cu boli cronice de inimă, frigul poate precipita un episod de insuficienţă cardiacă. De asemenea, persoanele de vârste extreme sunt vulnerabile la temperaturi scăzute. Un alt aspect este legat de traficul auto în condiţii dificile de iarnă care, prin mecanism de stres, declanşează secreţia de adrenalină ce poate da, la rândul său, spasm coronarian. Prin urmare, recomandăm evitarea tuturor situaţiilor de mai sus, îmbrăcăminte adecvată, cu căciulă şi mănuşi, pentru protejarea extremităţilor (urechi, degete) împotriva degerăturilor, de asemenea, fularul protejează regiunea cervicală împotriva spondilozei. Sunt recomandate băuturile calde, cum sunt ceaiul şi cafea, dar şi supele. Atenţionăm asupra faptului că vinul fiert sau ţuica fiartă nu se consumă afară, deoarece produc vasodilataţie, care dă o falsă impresie de căldură. Mişcarea este calorigenă şi, prin urmare, este benefică în condiţii de ger, cu condiţia ca după aceea să te retragi într-un loc călduros”, ne-a declarat medicul cardiolog Adrian Tase.

Participări active ale dr. Tase la congresele de la Munchen şi Taipei

La finalul lunii august 2018, medicul Adrian Tase a participat la congresul anual al Societăţii Europene de Cardiologie (ESC) la centrul de convenţii „Messe München”. Misiunea ESC este ”reducerea poverii bolilor cardiovasculare la populaţia europeană, cu extensie globală”, iar Spotlight-ul Congresului ESC 2018 a fost: Bolile Valvelor Cardiace. Cel mai mare congres de cardiologie adună aproape 31.000 de profesioniști din domeniul sănătății cardiovasculare din 150 de țări și peste 200 de firme expozante. De asemenea, medicul argeșean a participat activ, în perioada 17-20 mai 2018, la lucrările congresului cu numărul 22 al APSC (Asia Pacific Society of Cardiology – Societatea de Cardiologie Asia Pacific) de la Taipei. Această societate savantă este lider în cardiologia regională pentru schimbul de idei, educaţie continuă, ca şi prezentarea cercetărilor noi în domeniile cardiologiei generale, echocardiografiei şi imagisticii, electrofiziologiei, chirurgiei cardiace şi cardiologiei pediatrice. Congresul a adunat participanţi şi moderatori din regiune şi din toată lumea.