# În plus, Amalia Dumitraşcu e obligată să achite băncii peste 16 miliarde lei vechi daune materiale. Decizia nu este definitivă #  Cealaltă inculpată în dosar, Marilena Ciontu-Tuiu a primit cinci ani de închisoare, plus plata unor daune materiale de 14 miliarde lei vechi către BCR # Amalia Dumitraşcu, în prezent economistă la Spitalul Judeţean Argeş, e acuzată şi de cumnat, George Dumitraşcu, că i-ar fi cauzat un prejudiciu de 700.000 euro prin gajarea la bancă sau vânzarea tuturor bunurilor deţinute de acesta în ţară

Săptămâna trecută, magistraţii Judecătoriei Piteşti au dat sentinţa în dosarul fraudei de 700.000 de euro de la BCR Piteşti. Amalia Dumitraşcu şi Marilena Ciontu-Tuiu, două foste angajate ale băncii, au fost trimise în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş în urmă cu aproape doi ani pentru delapidarea a 30 de miliarde lei vechi. Naşă şi fină, cele două femei sunt acuzate că au plimbat banii a 11 societăţi cliente ale BCR dintr-un cont într-altul, până când li s-a pierdut urma şi au putut fi ridicaţi direct de la casierie. Pentru această faptă, Amalia Dumitraşcu a fost condamnată în primă instanţă la 8 ani de închisoare cu executare şi obligată să achite băncii daune materiale în valoare de peste 16 miliarde lei vechi, în timp ce fina ei, Marilena Ciontu-Tuiu, care a formulat autodenunţ, a primit o pedeapsă ceva mai blândă, de cinci ani de închisoare, plus plata unor daune materiale de 14 miliarde lei vechi către BCR. Sentinţa Judecătoriei Piteşti nu este însă definitivă, cele două femei având posibilitatea de a formula apel la Curtea de Apel Piteşti în termen de zece zile de la comunicarea sentinţei.

Societăţile prejudiciate, printre care Baroul Argeş şi Sindicatul Dacia, nu s-au constituit parte civilă în proces

Naşă şi fină, Amalia Dumitraşcu şi Marilena Ciontu-Tuiu erau consilieri clienţi în cadrul BCR Piteşti, funcţie prin intermediul căreia au efectuat operaţiuni bancare nejustificate în conturile mai multor clienţi ai băncii, respectiv 27 de firme şi 6 persoane fizice. În perioada 2002-2008, cele două femei au păgubit 11 societăţi comerciale, prejudiciul fiind unul uriaş, de circa 30 de miliarde lei vechi. Potrivit rechizitoriului procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, modul lor de operare consta în lichidarea fără acordul clientului a depozitelor bancare sau depozitelor garanţii materiale, prin virarea banilor într-un subcont al aceluiaşi client, deschis fără acordul acestuia. De acolo, suma era transferată pe baza unui bilet de ordin sau ordin de plată într-un subcont al altei firme, evident fără solicitarea acesteia. Banii erau apoi plasaţi în conturile a două persoane juridice – dintre care unul administrat chiar de mama angajatei Amalia Dumitraşcu – iar în final, depozitaţi în conturile a şase persoane fizice, membri ai familiei sau prieteni ai celor două femei, şi ridicate ulterior prin casierie, în numerar. Banca a făcut plângere împotriva celor două foste angajate pe 29 octombrie 2008, după ce anterior Marinela Ciontu-Tuiu formulase un „autodenunţ”, în care a prezentat în detaliu lanţul infracţiunilor finalizat cu însuşirea sumelor de bani şi a pus totul în cârca naşei sale de cununie. De cealaltă parte, Amalia Dumitraşcu a contestat prejudiciul, dând vina pe modul defectuos de lucru şi pe angajaţii care aveau atribuţii de verificare, control şi supervizare. Printre clienţii BCR prejudiciaţi se numără firme şi instituţii cunoscute din Argeş: SC Alianţa Franceză, Baroul Argeş, Grupul IATSA SA, Sindicatul Autoturisme Dacia, Sindicatul Electrica, SC Arenda Căldăraru, Asociaţia de Proprietari Elita, SC Comargros SA, SC Comat Argeş SA, SC Metex Big SA – Sucursala Piteşti şi Simona Flor 2002. Niciuna dintre societăţile prejudiciate nu s-a constituit însă parte civilă în proces, pentru că BCR şi-a despăgubit integral clienţii, imediat după descoperirea fraudei.

După BCR, Amalia Dumitraşcu şi-a ţepuit şi cumnatul cu 700.000 de euro

În mod surprinzător, pe Amalia Dumitraşcu (actualmente economistă la Spitalul Judeţean Argeş) o acuză de înşelăciune inclusiv membri ai familiei. George Dumitraşcu, patronul unei firme de transporturi şi totodată cumnatul Amaliei, susţine că femeia i-a vândut sau gajat la bancă toate proprietăţile cumpărate de el în ţară, paguba fiind estimată la aproximativ 700.000 de euro. Patron al unei firme de transporturi din Spania, George Dumitraşcu cumpărase mai multe proprietăţi în ţară pe numele fratelui şi cumnatei. Primul bun pe care omul l-a găsit gajat la bancă la întoarcerea în ţară, în 2010, a fost un apartament situat în cartierul Prundu pe care îl cumpărase de la soţii Amalia şi Marius Dumitraşcu în 2005, pe vremea când se afla în Spania, urmând ca actele de vânzare să le încheie ulterior. George Dumitraşcu susţine că cumnata sa a mai amanetat şi un teren în Prundu Mic, pe care el îl achiziţionase de la tatăl ei pentru suma de 74.500 de euro. După ce a primit banii de la cumnat, Amalia ar fi amanetat terenul pentru 22.000 de euro, în baza procurei făcute de tatăl ei. Ba, mai mult, femeia i-ar fi făcut acte de vânzare-cumpărare şi unei prietene care a încercat, la rândul ei, să-l vândă de mai multe ori. Amalia Dumitraşcu mai este acuzată de cumnat şi că şi-a înşelat soacra, minţind-o că va fi omorâtă de către cămătari, dacă nu restituie o sumă de bani. De bună credinţă, bătrâna ar fi mers la bancă, luând un împrumut de peste 33.000 de euro, ca să-şi ajute nora. Numai că nora nu i-a mai dat banii înapoi, iar bătrâna a intrat în executare silită. Şi nu în ultimul rând, George Dumitraşcu îşi mai acuză cumnata că i-a gajat la bancă vila din Ştefăneşti, cumpărată la roşu în 2002, pe numele soţilor Amalia şi Marius Dumitraşcu. Numai că, înainte ca BCR să o scoată la licitaţie pentru un împrumut de 180.000 de euro neachitat, procurorii Parchetului Argeş au fost mai iuţi de picior şi au instituit sechestru asigurator pe casă pentru frauda de 700.000 de euro – culmea! – de la aceeaşi instituţie bancară. De altfel, George Dumitraşcu încearcă să demonstreze în justiţie că vila din Ştefăneşti a fost cumpărată cu banii lui şi că fratele şi cumnata sa nu au locuit nici măcar o zi în acea casă. În acest sens, bărbatul a depus o plângere la poliţie încă din 2011, dar după o jumătate de an, oamenii legii au dat neînceperea urmăririi penale. În 2012, George Dumitraşcu a depus o altă plângere la poliţie, pe care şi-a retras-o după ce i s-a promis restituirea banilor pe terenul din Prundu şi a vilei din Ştefăneşti. În 2014, bărbatul a sesizat pentru a treia oară aceleaşi aspecte şi Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti. În luna martie a acestui an, dosarul a fost declinat Parchetului Militar Bucureşti, pe motiv că Marius Dumitraşcu, fratele bărbatului, este subofiţer în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Argeş. Infracţiunile reclamate au fost: înşelăciune, furt, abuz de încredere şi nerespectarea  regimului armelor şi muniţiilor. Coincidenţă sau nu, paguba provocată lui George Dumitraşcu de către Amalia şi soţul ei a fost estimată la aceeaşi sumă fabuloasă de 700.000 de euro.

George Dumitraşcu: „Dacă instanţa o condamnă definitiv, cumnata mea se gândeşte să fugă din ţară. Deja caută destinaţii din Australia”

Zilele trecute, ne-a trecut pragul redacţiei cumnatul Amaliei Dumitraşcu. Revoltat c
ă i s-a pus sechestru pe casa care, deşi în acte figurează ca aparţinând soţilor Amalia şi Marius Dumitraşcu, în realitate a fost cumpărată şi amenajată de el însuşi, omul ne-a povestit amănunte picante din sala de judecată, de la procesul cumnatei sale cu BCR Piteşti, pe care ne-a mărturisit că l-a urmărit cu foarte mare interes. „Instanţa a menţinut sechestrul pe casa mea, pe care am cumpărat-o în 2002. Am muncit 15 ani pentru Marius şi Amalia. Mi-au luat tot, absolut tot. Fratele meu nu a fost întrebat niciodată de faptele Amaliei, deşi banii i-au mâncat împreună. Ea spune că n-a făcut nimic singură şi că fratele meu ştie tot ce a făcut. Am fost şi la proces, în sala de judecată. Şi-a recunoscut faptele şi a spus că le regretă. Din 2008, de când e anchetată, nu a recunoscut nimic. Zice că la Curtea de Apel nu are nicio teamă, pentru că are justiţia la picioarele ei. La proces, Amalia a vrut să dea vina pe toţi foştii directori ai băncii, care erau morţi. În martie a amânat un termen de judecată. Şi-a luat concediu medical, cum că a devenit brusc cardiacă şi urma să fie operată pe cord deschis. Eram în sala de judecată şi am auzit cu urechile mele când avocatul a spus acest lucru. Concediile medicale erau ştampilate de doctoriţa Mateescu. Nu ştiu cum a păcălit-o să i le dea. Vă garantez totuşi că Amalia nici nu s-a mişcat de pe scaunul de la birou în cele trei zile de concediu. A tot încercat să amâne sentinţa. În ianuarie se fac doi ani de când a început urmărirea penală. La Curtea de Apel probabil că asta va spune, că nu are avocat, dar tot pe Pristavu îl are ca apărător. Dacă instanţa o condamnă definitiv, se gândeşte să fugă din ţară. Deja caută pe site-uri destinaţii din Australia, că ea la puşcărie nu se duce pentru nimic în lume. Marilena Tuiu a plecat în Italia. A zis că de atunci, din 2008, şi până acum îşi ispăşea pedeapsa. Ea vrut să meargă pe metoda simplificată, dar nu a vrut Amalia”, ne-a povestit George Dumitraşcu.

„Cum de mai lucrează Amalia la spital, cu banul public dacă e condamnată pentru delapidare?”

„Conform Codului muncii, cumnata mea ar trebui suspendată din funcţia de economist la Spitalul Judeţean şi nu ar mai trebui să aibă acces la banul public pentru că are o condamnare. Problema e cum de mai lucrează la spital, dacă e condamnată pentru delapidare? Cum mai e ţinută acolo? Cine o ţine? Şi cum de îşi ia banii cash de la casierie?”, se întreabă, şi pe bună dreptate, George Dumitraşcu. Bărbatul ne-a mai vorbit şi despre opulenţa afişată de cumnata sa la locul de muncă. „Are şase executări silite de la bănci, pentru că nu a mai dat banii înapoi de pe unde i-a luat. Dar popririle pe salarii nu şi le face pentru că este singura angajată de la spital care îşi ia salariile cash, şi nu pe card. Îşi ridică banii cash de la casierie şi lasă ce vrea la ANAF. E singura angajată care are o jumătate de normă în plus faţă de ceilalţi angajaţi, deşi nu face nimic în plus faţă de ei. Cât a fost la bancă, ani de zile nu şi-a luat concediu. Aşa face şi la spital, ca să urmărească mişcările din conturi. Rămâne peste program singură, nesupravegheată, să îşi facă treburile ei. Furnizorii îi oferă excursii la munte şi o sună personal pe telefonul mobil. A fost văzută de colegi primind plicuri albe cu bani în buzunar de la furnizori. Achiziţionează aur, haine şi tot felul de obiecte cu care vin comercianţii în spital şi totdeauna le plăteşte cash. Pentru că nu are card, se foloseşte de colegele ei din birou şi comandă de pe internet tot felul de rochii şi parfumuri. Le plătesc colegele ei cu cardul şi ea le dă banul cash. Mie mi-a furat toate hainele din casă şi s-a dus cu ele la croitoria spitalului, să le modifice, pentru că fratele meu e mai slab. Mi-a luat cel puţin 50 de cămăşi”, mai spune bărbatul.]

Amalia Dumitraşcu: „Nu avem ce discuta!”

Am căutat-o şi pe Amalia Dumitraşcu, chiar la biroul ei de la Spitalul Judeţean, pentru a obţine un punct de vedere legat de acuzaţiile pe care i le aduce cumnatul ei, George Dumitraşcu. Însă doamna Dumitraşcu ne-a răspuns ofuscată: „Nu avem ce discuta! Nu am nicun punct de vedere! Ce punct de vedere să am?!”.
Iustina Harco-Burcea