S-a născut la 10 iulie 1856, pe ţărmurile Mării Adriatice, în Smiljan, regiunea Croaţia din Imperiul Austro-Ungar, o zonă compact populată de istro-români.
Părinţii săi, Milutin şi Gica au avut patru copii, doi băieţi (Nikola şi Dane) şi două fete (Angelica şi Marica). Familia Tesla se confruntă cu o mare tragedie atunci când Dane moare înecat, la 18 ani. Acest fapt va marca pentru totdeauna această familie şi în mod special pe tânarul Nikola.
Tatăl, preot ortodox, hotărăşte ca Nikola să-i urmeze în profesie, împotriva înclinaţiilor acestuia spre ştiinţele tehnice, moştenire din partea mamei, care era cunoscută pentru că îşi inventase o mulţime de unelte gospodăreşti. Atunci însă când Nikola se îmbolnăveşte de holeră, disperat că îşi va pierde şi  cel de-al doilea fiu, preotul îi promite că dacă scapă îl va lăsa să urmeze cursurile inginereşti. Acest lucru se întâmplă şi tânărul Tesla merge la Institutul Politehnic din Graz unde îşi începe seria descoperirilor ştiinţifice din domeniul curentului alternativ.

S-a născut înaintea timpului său

Nici nu împlinise 30 de ani atunci când a emigrat în SUA, la insistenţele lui Charles Batchelor, un asistent al lui Thomas Edison. Ajuns acolo, a fost primit rece de Edison şi angajat ca inginer electronist în atelierele companiei acestuia. La scurt timp, Tesla se revoltă faţă de modul cum patronul său înţelegea să-şi conducă afacerile şi cercetarea ştiinţifică, demisionează şi se hotărăşte să lucreze pe cont propriu. După succesul sistemului său original bazat pe curenţi alternativi polifazaţi, la începutul anului 1885, îşi înfiinţează propria firmă şi tot atunci, aparent straniu, un incendiu îi distruge complet laboratorul din New York. In 1891, Tesla realizează transformatorul care îi poartă în prezent numele şi care permite obţinerea unor tensiuni cu valori de până la câteva milioane de volţi. În 1895 devenea operaţională, la Cascada Niagara, prima hidrocentrală de curent electric alternativ din lume. Invenţiile sale stau la baza radarului, ciclotronului, televizorului, reţelelor mondiale de radio şi TV, roboţilor, Internetului, pagerelor, telefoanelor celulare sau programului spatial American “Războiul Stelelor”. Acest geniu sclipitor al umanităţii îşi dădea ultima răsuflare pe 7 ianuarie 1943, murind singur şi uitat într-o cameră mică din hotelul Newyorker. Afară, oraşul era însufleţit de moştenirea lăsată în urmă de acest om, mustind de electricitatea obţinută din viziunea materializată a lui Tesla, de a trăi într-o lume complet alimentată de curent alternativ. Deşi de cele mai multe ori a fost personificat ca un cercetător nebun, poate că singurul lui defect a fost acela de a se fi născut înaintea timpului său.
A fost propus pentru premiul Nobel (1891) şi făcut Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi prestigioase (Yale, Princetown, Academia Regală din Londra etc). I s-au ridicat statui la Niagara Falls, New York, Gospic (bombardat în recentul război).

Cetăţean american de origine română

Dar omul Tesla cum era? Biografii îl descriu ca fiind un om înalt de 1,85 m, slab, (a avut toată viaţa aceeaşi greutate), cu ochii albastru – cenuşiu deschis. Privirea sa era fascinantă, parcă nepământeană, iar nasul său acviliu  îl facea să pară un vultur. Era de o eleganţă desăvârşită. Purta costum de culoare închisă, ghete din piele întoarsă, redingotă şi joben. Nu agreea bijuteriile şi avea întotdeauna  un baston cu măciulie. A fost burlac toată viaţa, deşi a stârnit pasiuni arzătoare în lumea high-life-ului american, pe care-o frecventa. A avut numeroşi şi statornici prieteni din rândul oamenilor foarte valoroşi precum Mark Twain,  Rudyard Kipling, Theodore Roosevelt, Edgar Hoover, J. P. Morgan.  Demonstraţiile sale spectaculoase cu invenţiile realizate adunau toată lumea bună a momentului, fiind venerat şi admirat.
Cu toate acestea istro-românul Nicolae Tesla,  cum îl numea marele său admirator Henry Coandă, crescut în Banatul sârbesc, într-o zonă locuită compact de valahi, latinizaţi de oştile romane cu mult înaintea valahilor din curbura Carpaţilor, nu a captat atenţia cercetătorilor români. De menţionat că din aceeaşi regiune se trăgea şi Traian, împăratul romanilor. Înaintaşii lui Nicolae Tesla, cu sânge valah, se numeau Drăghici. Numele de Tesla l-au adoptat ulterior, după îndeletnicirea tradiţională a familiei, aceea de dulgher sau teslar. El este acum într-o cvasi-uitare, doar în umbra cărţilor de istorie.
Dar ar fi nedrept ca personalitatea acestui demiurg al umanităţii să nu fie cunoscută şi apreciată la justa sa dimensiune.
Cercetătorii trebuie să cunoască şi să afirme datele sale biografice corect, iar Nikola Tesla să fie etichetat aşa cum este de fapt: inventator genial, vizionar-neînţeles, născut în Croaţia şi, foarte important, cetăţean american de origine română.
(Medic stomatolog, Darius ILIESCU)