„Oana Brătianu n-a fost declarată decedată printr-o scrisoare de dragoste, ci printr-un document juridic important”

de | 9.07.2014 18:49 | Actualitate

# Megascandalul moştenirii brătienilor. Preotul Brânzea contraatacă. Pe fondul mega-scandalului privind despăgubirile uriaşe de 10 milioane de euro pe care ANRP urma să le plătească lui Radu Pricop, ginerele lui Traian Băsescu, şi altor cinci persoane, pentru terenurile din Ştefăneşti care aparţinuseră familiei Brătianu, sentinţa dată de Judecătoria Piteşti în 2009 în această speţă este revizuită într-un nou dosar. La solicitarea Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Argeş, dosarul în care una dintre moştenitoarele familiei liberale, Eleonora Brătianu, a fost declarată decedată… chiar cu doi ani înainte de a muri, a fost redeschis. Primul termen în noul dosar s-a derulat pe 26 iunie. Potrivit şefului serviciului juridic al Instituţiei Prefectului Argeş, Ionel Voica, instanţa a acordat un nou termen, pe 9 octombrie a.c, pentru a fi ataşat dosarul iniţial în care s-a judecat reconstituirea dreptului de proprietate al Brătienilor. Am încercat să aflăm mai multe amănunte pe acestă temă de la preotul Nicolae Brânzea, cel care a moştenit averea Eleonorei Brătianu, în calitate de legatar testamentar.
# Bună ziua, părinte! Am dori să vă punem câteva întrebări legate de revizuirea sentinţei în care Eleonora Brătianu a fost declarată decedată în timp ce era încă în viaţă.
– Nu ştiu nimic de proces, că toate aceste investigaţii se derulează la solicitarea Parchetului General şi este o acţiune care o vizează pe Eleonora Brătianu înainte de a deveni eu moştenitor. Sigur că mă interesează ce se întâmplă pentru că este o datorie morală. Ca şi moştenitor, nu pot să accept ideea că ea a fost declarată decedată aşa, pur şi simplu. Dar nu ţin legătura cu Parchetul General pentru că nu sunt eu autorul acestui demers.
# Dvs când aţi descoperit că Eleonora Brătianu a fost declarată decedată fără să fi murit?
– Am aflat mai demult că a fost declarată decedată, umblând prin documente. Din 2012 am început să clarific situaţia cu solicitările ei de terenuri, de pădure şi ce mai avea de luat de la primăria Ştefăneşti. În dosarul de acolo, pe prima pagină am văzut numele Eleonora Brătianu şi, cum sunt om de administraţie, m-am uitat şi eu la dată, 2009 şi era declarată decedată.
# Dar de ce nu aţi încercat să îndreptaţi eroarea din sentinţă?
– Din mai multe puncte de vedere. În primul rând, eram pus în situaţia în care să deschid o astfel de situaţie, dar nu era spre liniştea Oanei (n.red. Eleonorei Brătianu). Dar pe de altă parte, dacă ar fi trăit şi ar fi văzut aşa ceva… Era o femeie foarte demnă şi foarte categorică. Mă surprinde să văd pe unii că bagatelizează, că cine mai era şi această femeie, Eleonora Brătianu. Dacă ar fi mai decenţi şi de bun simţ şi morali… Tocmai lucrul acesta m-a determinat să nu lupt, pentru că lupta ar fi fost inegală.

„Nimeni din completul  de judecată n-a cerut  măcar lucruri elementare, respectiv certificatul de deces”

# Credeţi că a fost vorba de fals în acte? Am înţeles că instanţa a cerut un document asupra căruia planează suspiciunea că ar fi fost falsificat?
– Nu ştiu. Acolo este o întreagă eroare de documente, de la contractul de cesiune până la ceea ce s-a prezentat instanţei. Când declari pe cineva decedat, orice om ştie că i se cere certificatul de deces. Au făcut-o cu toată deplinătatea. N-a fost declarată decedată printr-o scrisoare de dragoste, ci printr-un document juridic important. Şi ceea ce au făcut ei a fost nu numai într-un proces, ci a fost preluat şi în alte câteva procese. Când s-a luat dosarul, nimeni din completul de judecată n-a cerut măcar lucruri elementare, respectiv certificatul de deces. Ea a fost preluată decedată şi în procesul în care, chipurile, cereau bani de la ANRP, dar şi în procesul de la Curtea de Apel, unde se stabilea doar dreptul financiar şi obligativitatea ANRP-ului de a le da bani, pentru că instanţele nu puteau decât să transcrie enumerând toţi moştenitorii. Plus că şi contractul de cesiune a fost făcut greşit. Greşeala a început, de fapt, din momentul în care s-a deschis procesul şi avocatul, în numele părţilor, a trecut-o cu sintagma „în prezent decedată”. Pentru toţi ceilalţi deponenţi s-a cerut calitatea lor de moştenitori. Eleonora Brătianu, dacă era decedată, trebuia să se ceară certificatul de deces.
# Ce credeţi că se va întâmpla cu acest proces redeschis de Comisia Judeţeană?
– Totul depinde de justiţie. Este greu să se dea un pronostic. Ca şi dvs, sunt şi eu un spectator.
# Despre ce moştenitoare a Brătienilor cu care ar fi fost confundată Eleonora Brătianu e vorba?
– Cei care spun că e o eroare, ei sunt într-o totală minciună. Odată pentru că acolo, în dosar, se spune că este vorba de Eleonora Brătianu, soţia lui Dan Gheorghe Brătianu. Unde e eroarea? Eleonora Brătianu a fost soţia lui Dan Gheorghe Brătianu. Nu este act de deces, nu era decedată. Păi, vedeţi că oamenii de genul acesta, ajunşi undeva în nişte cercuri astrale îşi pot permite orice, chipurile, aşa cred. Aici este marele lor Iad. Că au impresia că sunt semizei sau falşi Dumnezei. Eu, deşi am văzut această situaţie, nu aveam de gând să fac ceva în sensul ăsta, pentru că ştiam că undeva vor fi răsplătiţi. Întotdeauna adevărul iese la iveală indiferent cât ai dori să te ascunzi sau indiferent cât ai încerca să-ţi maschezi anumite acte materiale sau chiar spirituale, la un moment dat ele tot se descoperă.
# Nu credeţi că valoarea despăgubirilor este excesiv de umflată?
– Mi-e greu, vă imaginaţi că prin natura profesiei prea puţin cunosc valoarea de piaţă, dar cred. Eu am înţeles din declaraţia dată de cel care a vândut, de Missirliu, şi a spus-o chiar pe un post de televiziune că suma e mare, chiar şi aia de vânzare, nu numai cea de evaluare. A fost o sumă de vânzare de un milion de euro, iar pe urmă, când a mers să fie evaluată, a crescut cu 90%, la aproape 10 milioane de euro.

„Missirliu şi ceilalţi au declarat-o pe Oana decedată”

# Dar acest Missirliu se regăseşte parcă şi printre proprietarii Vilei Florica…
– Acolo sunt toţi. Cum suntem în Vila Florica, aşa trebuia să fim şi în partea cealaltă.
# Sunt trei moştenitori cu numele Missirliu. E vorba de o familie?
– Da. Acolo e un joc. Vintilă şi Constantin Dinu Brătianu au avut Vila Florica împreună, cu partea de aici de moştenire. Vintilă a avut un singur copil a cărui moştenitoare este Ana Schaffer, iar Constantin Dinu a avut trei băieţi: Ion, Constantin şi Dan Gheorghe. Unii au avut copii, alţii n-au avut pentru că a venit comunismul, închisori şi aşa mai departe. Dan Gheorghe Brătianu a avut dintr-o primă căsătorie o fată care e căsătorită cu Alexandru Missirliu, pe urmă s-a căsătorit cu Eleonora Brătianu cu care nu a mai avut copii, dar care a moştenit partea lui de 25% din moşia lui şi implicit de la socru. Cât despre fraţii lui Dan Gheorghe, Ion şi Constantin, pentru unul are drept Alexandru Missirliu, iar pentru celălalt a trecut-o pe fiica lui. Missirliu a îngrijit-o pe soţia lui Ion Brătianu, şi aceasta neavând copii, a trecut partea ei de moştenire pe numele fetiţei lui, Michele Missirliu. Fata şi soţia lui Missirliu locuiesc la Paris. Numai el vine în ţară şi se ocupă de problemele legate de moştenire şi are procură şi de la ceilalţi moştenitori. În perioada când a revendicat cele 90 de hectare avea şi de la Eleonora Brătianu procură, numai că el nu a mai inclus-o şi pe ea, deşi din punct de vedere notarial şi juridic întotdeauna sunt chemaţi toţi moştenitorii care există. Şi atunci, în ideea de a o exclude, ea nu a mai fost chemată de Missirliu la notariat, iar pentru instanţă când trebuia să fie şi ea chemată, să afle de această situaţie, au declarat-o pe Oana decedată, în condiţiile în care instanţa trebuia să ceară un singur act: certificatul de deces. Acum, sigur, juridic anumite hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţei nu se pot anula decât pe baza unor cercetări de abuz penal, eu ştiu, cum se întâmplă acum. Probabil că de aceea Parchetul şi ANRP-ul au cerut anularea sentinţei. Pentru că la un moment dat au fost presiuni şi din partea anumitor prefecţi ca primăria Ştefăneşti să elibereze de urgenţă procesul verbal de punere în posesie. Ideatic, adică. Să dea dreptul de proprietate, dar să nu dea terenul pentru a prelua fondurile de la ANRP. Nu li s-a dat niciodată terenul. Numai li s-a reconstituit dreptul de proprietate, că aveau dreptul la 90 de hectare de fâneţe. Există şi o decizie în care se precizează că au avut 200 de hectare în Ştefăneşti, cu pădure, arabil, fâneţe şi tot ce a însemnat Vila Florica.
# Acum, fiindcă s-a redeschis procesul pentru terenul de la Ştefăneşti, vă veţi constitui ca parte în proces pentru a-i face dreptate celei pe care aţi moştenit-o?
– În primul rând, eu revendic despăgubiri morale. Iar dacă voi câştiga, voi reface capela Brătienilor. Dacă tot au declarat-o decedată pe Oana Brătianu…
Material realizat de Iustina HARCO-BURCEA

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii