Poliția Română trage un semnal de alarmă în privința creșterii tentativelor de fraudă prin apeluri telefonice, cunoscute sub denumirea de „vishing”. Infractorii se prezintă drept angajați ai băncilor sau ai unor departamente de securitate și folosesc scenarii construite pentru a-i speria pe oameni și a-i determina să divulge date confidențiale ori să autorizeze operațiuni bancare.
Potrivit Poliției, această metodă nu se bazează în principal pe exploatarea unei vulnerabilități tehnice, ci pe manipularea victimei. Apelantul poate susține că în cont a fost identificată o tranzacție suspectă, că cineva încearcă să se conecteze din străinătate sau că datele bancare au fost compromise. Sub presiunea unei presupuse urgențe, persoana contactată este determinată să urmeze instrucțiunile primite. Pentru ca înșelătoria să pară cât mai credibilă, infractorii folosesc un limbaj specific domeniului financiar și pot pretinde că lucrează pentru o bancă, o companie de procesare a plăților, un departament de securitate sau chiar pentru o instituție publică. Apelurile pot fi purtate atât în limba română, cât și în engleză.
Un alt instrument folosit de atacatori este falsificarea identității apelantului, tehnică denumită Caller ID Spoofing. Astfel, pe ecranul telefonului poate apărea un număr care pare legitim sau care poate fi asociat unei instituții cunoscute. Polițiștii avertizează că acest detaliu nu reprezintă o garanție privind identitatea celui care sună, deoarece apelurile pot fi inițiate prin servicii VoIP și alte platforme care permit mascarea sursei reale.
În unele cazuri, victimele primesc mai întâi un mesaj care pare transmis de instituția financiară și sunt anunțate că vor fi contactate ulterior de un reprezentant al departamentului de securitate. Alteori, infractorii dețin deja anumite informații despre persoana vizată, precum numele, numărul de telefon sau adresa de e-mail, date pe care le folosesc pentru a crea impresia că apelul este autentic. Poliția avertizează că, în spatele acestor scheme, pot exista grupări în care fiecare participant are un rol bine stabilit. Unul dintre infractori poate crea panică, insistând asupra pericolului iminent, în timp ce un altul se prezintă drept specialistul care poate „proteja” banii victimei. Alternarea presiunii cu o aparentă ofertă de ajutor urmărește să reducă vigilența persoanei și să o determine să acționeze rapid.
Ținta finală este obținerea datelor sau a aprobărilor necesare pentru accesarea banilor. Victimelor li se pot solicita parole, coduri PIN, coduri OTP primite prin SMS, coduri generate de aplicațiile de autentificare, datele cardului sau codul CVV/CVC. În alte situații, acestea sunt convinse să aprobe notificări în aplicația bancară ori să instaleze programe care permit accesul de la distanță la telefon sau calculator.
Poliția subliniază că o instituție financiară legitimă nu va cere telefonic parole, coduri OTP, PIN-uri, datele complete ale cardului sau aprobarea unor tranzacții în numele „protejării” contului. De asemenea, solicitarea instalării unei aplicații de control la distanță ori recomandarea de a muta banii într-un presupus „cont sigur” trebuie privite ca semnale clare ale unei tentative de fraudă.
Pentru a evita pierderea banilor, polițiștii recomandă cetățenilor să nu comunice niciodată la telefon datele de autentificare și să nu ofere informații complete despre card. Tranzacțiile sau notificările din aplicațiile bancare nu trebuie aprobate dacă nu au fost inițiate de titular. De asemenea, orice apel în care interlocutorul creează presiune, solicită acțiuni imediate sau încearcă să împiedice verificarea informațiilor trebuie întrerupt. Autenticitatea unei solicitări poate fi verificată prin contactarea băncii folosind datele și canalele oficiale, nu numărul furnizat de persoana care a apelat.
Poliția recomandă și activarea notificărilor privind tranzacțiile și a mecanismelor suplimentare de securitate disponibile în aplicațiile financiare. Totodată, oamenii sunt îndemnați să discute despre aceste metode de fraudă cu membrii familiei, în special cu persoanele vârstnice, care pot deveni mai ușor ținta unor astfel de scenarii.
Citește și: Escrocherie cu bilete la UNTOLD 2026. 30 de persoane ar fi fost înșelate de un clujean
0 Comentarii