Autostrada Sibiu-Piteşti se dovedeşte a fi un proiect foarte complicat. După ce consultanţii europeni au atras atenţia că podurile autostrăzii calcă în picioare un drum naţional şi unul judeţean şi un râu, acum nu ies la număr forajele făcute pentru studierea terenului. Sunt cu 122 mai puţine decât estima Compania de Drumuri că ar fi necesare. Iar cele două companii care s-au ocupat de foraje se acuză reciproc că au lucrat prost.
Şefii de la Drumuri spuneau în vară ca ar fi nevoie de 590 de foraje pentru a afla cum arată solul pe cele două tronsoane de la capete, Sibiu-Boiţa şi Piteşti-Curtea de Argeş, care împreună totalizează 48 de kilometri. Reprezentanţii firmei care a făcut cartografierea solului au declarat însă că au fost executate doar 468 de foraje.
N-ar fi o problemă, dau de înţeles şefii de la Drumuri, care spun că numărul iniţial era doar o estimare şi că cei care fac investigaţiile solului decid care este numărul necesar de foraje. Au cerut totuşi lămuriri firmei care a realizat studiul geotehnic. Până în iunie, de forajele şi de analiza solului pe care se va aşeza autostrada Sibiu-Piteşti s-a ocupat o firmă din Iaşi, care a renunţat până la urmă să mai participe la acest proiect.
Nicolae Boţu, director general Proexrom, a declarat: „În total erau în jur de 400 de foraje pe tronsonul 1 şi 5. Timp de un an de zile noi am lucrat gratis. Pur şi simplu cu banii noştri. Partea noastră de activitate a fost de 300.000-350.000 de euro”.
Firma care i-a luat locul spune ca a folosit doar 308 dintre vechile foraje pentru că nu ar fi fost toate făcute bine, potrivit unui raport de audit al companiei. Reprezentaţii firmei ieşene se apără şi lansează acuzaţii la rândul lor.
Nicolae Boţu, director general Proexrom: „Ştiu foarte bine pentru că am avut oameni pe traseu, ştim că au făcut o serie întreagă de foraje, dar mult, mult mai puţine decât cele indicate în caietul de sarcini”.
Şefii de la Drumuri încearcă să se ţină departe de aceste discuţii în contradictoriu.
Cătălin Homor, director general al CNAIR, spune: „Pe mine nu mă interesează firme, nu mă interesează companii. Mă interesează calitatea produsului finit. Din informaţiile pe care le am, studiul geotehnic şi studiul de fezabilitate vor fi de o calitate net superioară faţă de ce am fost obişnuiţi până acum”.
Studiul de fezabilitate pentru toţi cei 123 de kilometri ai autostrăzii, din care analizele solului sunt doar o parte, va fi gata în vara anului viitor. Luna trecută a fost traseul definitiv al viitoarei autostrăzi, însă au fost probleme şi cu acesta. Consultanţii europeni de la Jaspers au arătat că, în varianta aleasă, picioarele podurilor ar trebui aşezate peste un drum naţional, peste unul judeţean şi în albia unui râu. Compania de Drumuri a spus însă că proiectul poate fi ajustat astfel încât traficul pe cele două şosele care se intersectează cu autostrada să se poată desfăşura în continuare.
M.S.