Marele chimist şi pedolog Nicolae Cernescu s-a născut la 31 august 1904 în municipiul Câmpulung Muscel din judeţul Argeş și a decedat la 26 aprilie 1967 în Bucureşti. Argeșeanul nostru a fost membru corespondent din 2 iulie 1955 şi apoi membru titular din 21 martie 1963 al Academiei Române și preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice a Academiei Române, în perioada 1966-1967.

A adus contribuţii importante în diferite probleme din domeniul chimiei fizice şi fertilităţii solurilor

După absolvirea Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti în anul 1925, Nicolae Cernescu şi-a continuat pregătirea la Politehnica din Zurich, unde, în 1931, şi-a susţinut teza de doctorat în chimie. În anul 1935 a devenit și doctor docent. Cernescu a fost asistent la catedrele de chimie generală între anii 1927-1928 şi de chimia solului ale Facultăţii de Agronomie, şef de secţie la Laboratorul de Analize Chimice şi Industriale, asistent şi şef de lucrări la Catedra de Chimie Fizică şi Analitică în perioada 1939-1947, conferenţiar din 1947 și profesor din 1948 de pedologie la Institutul Agronomic din Bucureşti. Cernescu a adus contribuţii importante în diferite probleme din domeniul chimiei fizice şi fertilităţii solurilor, aplecându-se cu deosebire asupra mecanismului schimbului de cationi din silicaţii naturali şi sintetici, asupra chimismului pedogenetic al unor soluri, asupra reacţiei solurilor în raport cu natura cationilor schimbabili, asupra ameliorării fertilităţii solurilor acide prin adaos de marne (din 1948).

A fost membru şi preşedinte al Societăţii Internaţionale de Ştiinţa Solului

Nicolae Cernescu a fost membru fondator al Societăţii Naţionale Române pentru Ştiinţa Solului, membru şi preşedinte al Societăţii Internaţionale de Ştiinţa Solului și membru în comitetul de redacţie al hărţii solurilor Europei de Est. Cernescu a fost, de asemenea, membru al comitetului de experţi pentru proiectul hărţii mondiale a solurilor FAO – UNESCO și membru în comitetul consultativ pentru aplicarea ştiinţei şi tehnicii pentru dezvoltare de pe lângă Consiliul Economic-Social ONU.

Lucrările de referinţă

Rezultatele cercetărilor lui Nicolae Cernescu se regăsesc expuse în lucrări precum: Capacitatea de schimb a solului în raport cu conţinutul de argilă şi humus, 1939, Les sols de la region situee entre le Danube, Ies Carpates et la Mer Noire, 1956, Regimul potasiului din complexul de alterare în raport cu condiţiile bioclimatice ale solurilor zonale, 1960, Clasificarea solurilor cu exces de umiditate, 1961 și Soil and Natural Conditions of the Romanian People’s Republic, 1964. Nicolae Cernescu și-a îndreptat atenţia şi spre rezolvarea problemelor legate de clasificarea, raionarea pedogeografică a ţării şi ridicarea hărţilor pedologice (Harta provinciilor climatice Kopen; Harta de soluri a României la scara 1/500.000).

Este considerat fondatorul pedologiei moderne româneşti

În amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu al Bibliotecii Academiei Române s-a desfăşurat, în ziua de 22 iunie 2004, sesiunea omagială Centenar – academician Nicolae Cernescu (1904 – 1967), organizată de Secţia de Ştiinţe Agricole şi Silvice a Academiei Române, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti şi Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie. În deschiderea acestei manifestări, academicianul Valeriu Cotea, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice a Academiei Române, moderatorul lucrărilor, a făcut o prezentare sintetică a vieţii şi activităţii ştiinţifice ale academicianului Nicolae Cernescu. „Pentru contribuţiile sale deosebit de valoroase este considerat ca fondatorul pedologiei moderne româneşti, a spus acesta. În linii generale, a adus contribuţii importante în domenii ale chimiei fizice şi fertilităţii solurilor, în ameliorarea fertilităţii solurilor acide prin adaos de marne. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în numeroase cărţi, articole şi studii publicate în ţară şi peste hotare. Între preocupările sale ştiinţifice, un loc deosebit l-a ocupat rezolvarea problemelor legate de clasificarea, raionarea pedogeografică a ţării şi redactarea hărţilor pedologice. Lucrările sale au fost deosebit de apreciate şi peste hotare, fapt ce a făcut să fie ales ca membru al mai multor societăţi ştiinţifice europene. A fost ales ca membru corespondent al Academiei Române în anul 1955 şi titular în 1963, fiind, între 1966-1967 preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. De asemenea, la acest eveniment aspecte ale vieţii şi operei academicianului Nicolae Cernescu, locul său în istoria ştiinţei româneşti şi universale, au fost înfăţişate, pe larg în comunicările prezentate de prof. Nicolae Florea, membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice – „Actualitatea operei ştiinţifice a distinsului om de ştiinţă Nicolae Cernescu”, de dr. Alexandra Vasu, de la Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – „Chimia solului în viziunea academicianului Nicolae Cernescu”, dr. Ion Muntean, preşedintele Societăţii Române pentru Ştiinţa Solului, – „Nicolae Cernescu, personalitate naţională şi internaţională” și de dr. Volumnia Cucută de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti – „Activitatea didactică a profesorului Nicolae Cernescu”.
M.I.