# Exclusiv. Expertizele contradictorii au făcut praf Dosarul Amfora # Multe, foarte multe necunoscute în dosarul de evaziune și spălare de bani în care a care a fost achitat George Dumitrescu, zis „Hoțu”, unul dintre cei mai controversați oameni de afaceri din Argeș # Prima expertiză, cea a Poliției, vorbește de un prejudiciu de doar 118 mii lei, a doua, cerută și însușită de Parchet, indică o evaziune de 10 milioane lei și ultima, solicitată de instanță, vine ca bomboana pe colivă și spune că „se poate reține un posibil prejudiciu în valoare totală de 849 mii lei”
Am reuşit să intrăm în posesia motivării instanţei de fond în cel mai controversat dosar penal din Argeșul ultimilor ani. George Dumitrescu, zis George „Hoțu”, patronul Amfora Plus Trans SRL, a fost achitat pe 16 februarie în dosarul de la Tribunalul Argeş în care era acuzat de săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani şi executare de activităţi miniere fără permis. Deşi în dosarul firmei Amfora, Parchetul a stabilit un prejudiciu uriaş adus statului sub formă de evaziune fiscală, de 10.525.873, 36 lei, dar şi o spălare de bani de 25.198.835 lei, toţi cei zece inculpaţi din dosar, plus o societate comercială, au fost achitaţi de instanţă. În cele ce urmează, vă prezentăm cum a motivat judecătoarea Irina lazăr achitarea lui George Dumitrescu şi a celorlalţi inculpaţi din dosar.
Două expertize, două prejudicii la extreme
În cadrul cercetării şi urmăririi penale s-au efectuat două expertize judiciare contabile. Prin Ordonanţa din data de 8 aprilie 2014 a IPJ Argeş – Serviciul de Investigare a Fraudelor, s-a dispus efectuarea unei expertize contabile judiciare de către un expert contabil. În motivarea judecătorului se arată că acest raport de expertiză a fost înlăturat de către organele judiciare pentru că „expertul s-a străduit să identifice soluţii procesuale care nu aveau legătură cu formularea răspunsurilor la obiective, fără a explica de ce îi sunt necesare în soluţionarea concluziilor raportului de expertiza judiciară contabilă…; răspunsurile formulate la obiectivele expertizei sunt ambigue; stabilirea unui prejudiciu infim, respectiv 118.674 lei”. Apoi s-a cerut o a doua expertiză, însușită de Parchet, dovadă și rechizitoriul procurorilor unde se reţine că: „inculpaţii au săvârşit infracţiunile de evaziune fiscală, respectiv complicitate la evaziune fiscală, prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma de 10.525.873, 36 lei. Au fost reţinute şi infracţiunile de spălare de bani, respectiv complicitate la spălare de bani, prin disimularea adevăratei provenienţe a sumei 25.198.835 lei, dobândită prin săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi executare de activităţi miniere fără permis sau licenţă”. Cum cele două expertize contabile sunt foarte diferite, instanţa a hotărât efectuarea unei alte expertize care să răspundă la aceleaşi obiective. Un aspect important ce arată contradicţiile dintre cele două expertize constă în diferenţa dintre prejudiciul constatat de organele fiscale, prin proces-verbal, respectiv suma de 10.608.827 lei şi cel stabilit de raportul de expertiză judiciară contabilă de doar 118.674 lei.
A treia expertiză, cea dispusă de instanță, e și mai și! Vorbește de „un posibil prejudiciu”
Iar a treia expertiză contabilă a stabilit că „facturile emise de cele nouă societăţi către SC Amfora PLUS Trans SRL sunt aferente unor mărfuri şi servicii care au fost înregistrate în conformitate cu prevederile legale…, prin comercializare sau consum şi că cele nouă societăţi sunt agenţi economici reali şi identificabili”. Expertul a menţionat că „se poate reţine un posibil prejudiciu din neluarea în considerare a tranzacţiilor aferente celor 11 facturi, în valoare totală de 849.027,42 lei”.
În urma analizelor, instanţa constată că din cele trei expertize contabile efectuate două au ajuns aproape în totalitate la aceleaşi concluzii, iar expertiza însuşită de către organele de urmărire penală, pe care acestea şi-au argumentat acuzaţiile din rechizitoriu, a rămas singulară.
Deși doi dintre inculpaţi și-au recunoscut faptele, au fost achitați
Doi dintre inculpaţi au recunoscut faptele, dar judecătoarea Irina Lazăr a considerat că aceste declaraţii au fost date sub apanajul obţinerii unei pedepse mai blânde. „Declaraţia de recunoaştere a săvârşirii faptelor dată de către inculpaţi este viciată şi în situaţia în care s-au exercitat faţă de aceştia promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obţine probe, atât de către organele judiciare, cât şi de către apărătorii lor, în mod direct sau indirect, sub apanajul obţinerii unei pedepse mai blânde, având în vedere că incriminarea este prezentată ca certă. Dovada elocventă a acestei situaţii o reprezintă declaraţia inculpatului (…) care, deşi susţine şi argumentează că a desfăşurat activităţile comerciale în mod legal, în final, fără nicio logică juridică, menţionează că recunoaşte faptele (care fapte?) şi doreşte să beneficieze de procedura simplificată a judecăţii”, se arată în motivarea instanţei.
„Posibilul prejudiciu de circa 850 de mii de lei”, menţionat în a treia expertiză, nu a mai fost luat în considerare
Menţiunea din a treia expertiză, conform căreia „se poate vorbi de un posibil prejudiciu în valoare totală de 849.027,42 lei”, este motivată astfel „nu poate fi luată în considerare de către instanţă, atâta timp cât se vorbeşte despre o ipoteză care «nu este sus ţinută de restul informaţiilor…» Într-o atare situaţie, legea obligă ca dubiul să profite inculpatului”. În acest sens, instanţa arată că „acuzaţia de evaziune fiscală şi respectiv de complicitate la evaziune fiscală nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, potrivit disp. art. 103, alin. 2 CPP”
Deoarece autoritatea competentă nu a constatat executarea de activităţi miniere fără permis sau licenţă, instanţa a hotărât că fapta nu există
În ceea ce priveşte săvârşirea de către George Dumitrescu şi Amfora Plus Trans a infracţiunii de executare de activităţi miniere fără permis sau licenţă, din actele de la dosarul de urmărire penală, judecătoarea constată că „la solicitarea organelor de anchetă, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a comunicat prin adresa…, informaţii doar cu privire la permisele de exploatare obţinute de către S.C. Amfora Plus Trans SRL”, deşi „constatarea executării de activităţi fără permis sau licenţă se face de către autoritatea competentă şi se aduce la cunoştinţa organelor de stat competente”. Aşadar, instanţa a interpretat că fapta nu există, deşi procurorii arătau în rechizitoriu că Amfora, în perioada 2012-2015, a exploatat agregate minerale de pe suprafeţele pentru care nu deţineau permis de exploatare, respectiv cantitatea de 45.252 mc. Cât priveşte infracţiunea de spălare de bani şi, complicitate la spălare de bani, instanţa apreciază că nu s-a făcut dovada că inculpaţii au săvârşit această faptă. În urma achitării inculpaţilor pentru toate faptele pentru care au fost trimişi în judecată, au fost respinse cererile de confiscare a sumei de 25.198.935 lei şi a cantităţii de 45.252 mc de agregate minerale.
Parchetul a făcut sesizare la CSM împotriva judecătoarei Lazăr
În şedinţa din 12 aprilie a Secţiei pentru Judecători a CSM s-a luat în discuţie dosarul 1/J/2017 în care apare ca parte judecătoarea Irina Lazăr. Este vorba de două abateri pe care le-ar fi săvârşit magistrata: exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, respectiv nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii. Membrii CSM au amânat cauza pentru data de 24 mai. Judecătoarea Irina Lazăr este cercetată disciplinar de CSM, ca urmare a sesizării făcute de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş.
Conform surselor noastre, sesizarea pe numele judecătorei Irina Lazăr a avut loc ca urmare a deciziei în dosarul Amfora, dosar ce a fost instrumentat de magistrata Irina Lazăr. În acest moment, la Curtea de Apel Piteşti, se judecă apelul făcut de Parchetul Tribunalului Argeş la hotărârea dată în primă instanţă în dosarul Amfora. Următorul termen al dosarului va avea loc în luna iunie.
0 Comentarii