Autoritățile de mediu au trecut la o ofensivă fără precedent împotriva exploatărilor de balast, după ce un control intern a scos la iveală deficiențe majore în activitatea de supraveghere. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că doar în luna noiembrie au fost realizate peste 650 de inspecții la balastiere, un volum care depășește totalul verificărilor efectuate în primele șase luni ale anului.
Potrivit datelor făcute publice de minister, structurile de control au efectuat 655 de verificări în noiembrie, comparativ cu 46 în ianuarie și 69 în iunie. Creșterea bruscă a intervențiilor vine după publicarea unui raport al Corpului de Control, care a indicat un nivel extrem de scăzut al controalelor anterioare, inclusiv în colaborare cu inspectorii de la Apele Române.
Ministrul a precizat că, în urma acestui raport, a cerut stabilirea unor criterii clare de performanță pentru echipele de control, iar rezultatele au devenit vizibile aproape imediat. „Au fost făcute mai multe controale decât în toată prima jumătate a anului”, a subliniat Diana Buzoianu.
Pe lângă numărul record de controale, autoritățile au intensificat și măsurile coercitive. În luna noiembrie au fost înaintate opt plângeri penale, o cifră apropiată de totalul sesizărilor formulate pe parcursul întregului an anterior.
Ministrul Mediului a atras atenția că monitorizarea balastierelor este esențială, întrucât extracția necontrolată de agregate din albiile râurilor produce efecte grave asupra mediului și poate pune în pericol comunitățile din zonele riverane. În mai multe regiuni ale țării au fost constatate eroziuni severe ale malurilor, modificări ale cursurilor de apă și instabilitate geomorfologică.
Probleme de acest tip au fost identificate pe râuri precum Moldova și Siret, dar și în județe ca Dolj și Prahova, atât prin imagini din satelit, cât și în urma verificărilor din teren. Exploatările ilegale afectează calitatea apei, distrug habitatele naturale și destabilizează ecosistemele, cu efecte directe asupra biodiversității.
În plus, dezechilibrele create de astfel de activități pot compromite infrastructura din apropierea cursurilor de apă – poduri, drumuri, diguri sau lucrări de protecție a malurilor – crescând riscul de surpări și pagube materiale semnificative.
0 Comentarii