# Ce ne puteți spune despre zona metropolitană și despre transportul în comun din zona Ștefănești – Pitești?
– Zona metropolitană a început la sfârșitul anului 2015. S-a creat pe principalul obiectiv transport public, în încercarea de a aduce înapoi autobuzele 9, 4, 7, 9B, care să permită cetățeanului din Ștefănești să nu mai fie nevoit să schimbe două-trei autobuze pentru a ajunge într-o anumită zonă a orașului Pitești. A fost creată de majoritatea localităților limitrofe Piteștiului, mai puțin Bradu. S-au parcurs etapele pe care legea le cere, iar când a fost vorba să devină funcționabilă, la sfârșitul anului 2016, începutul anului 2017, Ștefăneștiul s-a opus creării acestei zone. Cel puțin așa am înțeles eu, că actuala administrație s-a opus. Dacă vom reveni la zona metropolitană, cel puțin eu asta îmi doresc cu ardoare să se realizeze, gândiți-vă că orașul Ștefănești este în imediata vecinătate a unui oraș mai mare, cum este Piteștiul. Iar Piteștiul nu mai are la momentul actual suprafețe de teren pentru dezvoltatorii industriali, ca să poată să se desfășoare, și atunci, prin crearea zonei metropolitane, Ștefăneștiul poate să ofere cea mai mare oportunitate, cum ar fi zona de pe strada Sticlelor, pentru cel puțin 100 ha de teren. Poate fi transformată într-o zonă industrială în care au de câștigat toți. Au de câștigat în primul rând cetățenii, care vor pune la dispoziție terenurile, are de câștigat bugetul local și, implicit, din nou cetățeanul, pentru că industrie în zonă înseamnă locuri de muncă, înseamnă taxe și impozite la bugetul local. Zona metropolitană mai înseamnă posibilitatea, mai ales în conjunctura actuală în care România primește aproape 80 de miliarde de euro în următorii ani, de a accesa proiecte pe care singur Piteștiul, cu populația pe care o are, nu o poate derula. Trebuie să mai adune cel puțin 50.000-60.000 de locuitori, adică exact ce reprezintă localitățile din jurul acestuia, ca să poată accesa proiecte pentru crearea de poduri la Ștefănești și Mărăcineni, ca să nu mai ajungem la ce se întâmplă acum la Podul Viilor. De asemenea, asta va atrage crearea de noi locuri de muncă prin derularea unor activități industriale care necesită o populație mult mai mare.
„În 2016, la terminarea mandatului, accesasem 15 milioane de euro pentru etapa a doua a proiectului pe apă și canalizare”
# Apropo de accesarea de fonduri europene. Despre ce domenii putem vorbi?
– Ștefăneștiul, la momentul actual, trebuie să continue accesarea de bani europeni pentru apă și canalizare. La terminarea mandatului, în 2016, accesasem 15 milioane de euro în etapa a doua a proiectului pe zona respectivă și eu știu că, în perioada 2016-2020, a început să se deruleze și cea de-a treia etapă, dar nu la Ștefănești. Motivul? Nu îl știu… Însă știu că sunt aproape 90 de străduțe de până la un km care trebuiau să intre deja în etapele respective de extindere a rețelei de apă și canalizare. După aceea, a doua problemă la Ștefănești, odată cu realizarea magistralei de gaze Pitești – Topoloveni, pe care au creat-o cei de la CEZ, putem să ne ducem și să dăm cetățeanului gaze pe zona Enculești – Ploscaru și în zona Golești, zone care nu au făcut parte din aglomerația urbană și, bineînțeles, pe toate aleile și străduțele rămase sau nou apărute. Trebuie să înțelegem că, în Ștefănești, ritmul de creștere a suprafețelor în metri liniari de drumuri este foarte mare și administrația locală foarte greu reușește să se țină cu utilitățile de care oamenii au nevoie.
