Mihai Tița s-a născut la 15 noiembrie 1928 în comuna Muşăteşti, sat Costeşti-Vâlsan, judeţul Argeş, din părinţi agricultori. Celui de-al doilea copil al familiei i-a plăcut să muncească în agricultură, dar să şi înveţe cu sârguinţă, călăuzit de ideea, insuflată de părinţi şi şcoală, că munca este o necesitate şi numai prin muncă stăruitoare te formezi ca om cu personalitate. Peisajul natural al Văii Vâlsanului i-a trezit interesul pentru frumos, iar mediul social, interesul pentru cultură. De la dascălii lui a înţeles cât de importantă este educaţia în viaţa omului, că educaţia schimbă, în adevăr, omul, dându-i o a doua natură.
A fost director la Școala Generală Valea Danului
În acest context Mihai Tița s-a hotărât să devină profesor. A urmat şi absolvit (în anul 1957) cursurile Facultăţii de Matematică-Fizică din Cluj-Napoca. Între anii 1957-1961 funcţionează ca profesor de matematică-fizică la Şcoala Generală din Stroeşti, unde fusese elev în ciclul primar. Este un dascăl exemplar ca pregătire de specialitate şi ca model pentru şcolari. Ştie foarte bine că nu-i înveţi pe alţii ceea ce vrei, ci ceea ce eşti, adică model demn de urmat. Se transferă, la cerere, la Şcoala Generală Valea Danului, unde a funcţionat ca director până în anul 1965. Şi aici s-a remarcat prin pregătire, interes profesional, dăruire şi muncă nu numai didactică, ci şi extraşcolară. Profesorul Mihai Tiţa îşi cultivă acum vocaţia de om al culturii, prin care înţelege o lume de valori spirituale. Pasiunea pentru a instrui şi educa pe elevi se extinde la nivelul întregii comunităţi. Este convins că menirea lui este strădania pentru ca semenii lui să poată dobândi bunuri spirituale.
La iniţiativa lui a luat fiinţă şi un teatru de păpuşi la Casa de Cultură
Apreciat şi remarcat de conducătorii fostului raion Curtea de Argeş, Tița este numit director al Casei de Cultură „G. Topârceanu” din Curtea de Argeş, unde a funcţionat până în anul 1991, când a ieşit la pensie. După cum însuşi mărturiseşte, la această prestigioasă instituţie de cultură funcţionau deja un cor mixt, o echipă de dansuri, un cenaclu literar şi o formaţie de teatru. A găsit mult sprijin în inspectorii Secţiei de Învăţământ şi Cultură, precum şi în Casa de Creaţie din Piteşti. De la început şi-a propus diversificarea activităţilor, îmbunătăţirea calităţii, paralel cu crearea unor condiţii mai bune pentru desfăşurarea activităţii culturale. Corul mixt şi-a continuat activitatea şi s-au mai înfiinţat un cor bărbătesc şi un cor de cameră. Acesta din urmă l-a avut ca dirijor pe cunoscutul profesor Gelu Ciuculescu. Cele trei coruri au participat la toate fazele de concurs, de la cele judeţene, până la cele naţionale, obţinând, de-a lungul anilor, premii la toate fazele. Formaţia de teatru a pus în scenă, cu deosebire, comedii, dar şi drame. Ansamblurile folclorice – de obiceiuri, de cântece şi dansuri – avându-i ca instructori pe Leonte Socaciu, Constantin Anduţă sau Nicolae Bucuioc au obţinut succese de-a dreptul remarcabile: numeroase premii în ţară şi în străinătate, medalia de aur, în 1971, la un festival internaţional ce a avut loc în Olanda. La iniţiativa lui Tiţa a luat fiinţă şi un teatru de păpuşi care, de asemenea, a obţinut succese şi premii la concursurile ce au avut loc.
Cenaclul literar al Casei de Cultură a fost frecventat de peste treizeci de nume cunoscute astăzi în literele româneşti
Activitatea Casei de Cultură s-a diversificat şi mai mult prin înfiinţarea unor formaţii literar-artistice, care au pregătit montaje literar-muzicale şi coregrafice, brigăzi artistice, miniaturi satirice, avându-i ca instructori şi textieri pe Constantin Zărnescu, prof. Daniel Dejanu, Cornel Lambă etc. La acestea se mai adaugă formaţii de muzică uşoară, muzică folk, mandoline, dans modern, toate bucurându-se de un real succes. Instructori au fost Liviu Căliment şi Colea Perenteatcov. S-au înfiinţat şi au funcţionat, cu bune rezultate, cercuri şi cursuri pentru copii şi tineret: un cerc de pictură şi sculptură, un cerc de limbi străine, de chitară, de acordeon, de balet, de vioară şi un cerc de croitorie. Numărul cursanţilor la aceste cercuri a depăşit 250 de copii şi tineri. O recunoscută şi remarcabilă activitate s-a desfăşurat în Cenaclul literar al Casei de Cultură, frecventat de peste treizeci de tineri, care au devenit astăzi nume cunoscute în literele româneşti, precum: Mihai Golescu, Elisaveta Niţă-Novac, Dumitru M. Ion, Stelian Zamora, Ion Lică Vulpeşti, Nicu Lucian, Ion Popa Argeşeanu, Gheorghe Ivănescu, Radu Ion etc. Îndrumătorii acestui cenaclu au fost, în ordine cronologică, prof. I. Rizescu, Theodor Erhan, dr. Ion Micuţ, prof. Al. Th. Ionescu.
Casa de Cultură s-a implicat în organizarea şi desfăşurarea anuală a Festivalului Internaţional „Carpaţi”
Casa de Cultură s-a implicat în organizarea şi desfăşurarea anuală a Festivalului Internaţional „Carpaţi”, cu o valoroasă participare a unor ansambluri de cântece şi dansuri din judeţ, din ţară, din străinătate. Aşteptată cu interes de argeşeni era „Săptămâna culturii argeşene”, care se organiza anual. La Casa de Cultură erau invitaţi oameni de ştiinţă, scriitori, ziarişti de renume, se organizau lansări de cărţi, expoziţii, spectacole de teatru şi alte activităţi de cultură, în care Mihai Tiţa era implicat cu toate capacităţile. Privit din perspectiva celor peste cincizeci de ani de activitate se poate spune cu certitudine că Mihai Tiţa a fost în permanenţă credincios acestui triptic: ideal-dăruire-responsabilitate. Cu un sentiment moderat al propriei valori, numit modestie, profesorul Mihai Tiţa a condus ani de-a rândul cea mai de seamă instituţie de cultură din Curtea de Argeș cu priceperea discretă de a lua pentru sine o parte dreaptă din truda incontestabilă a celorlalţi. Înzestrat cu o rară voinţă, Mihai Tiţa ştia să formuleze scopuri, să stabilească strategii şi să ia decizii de aşa natură, încât cu greu cineva le-ar fi putut contesta. M.I.
0 Comentarii