Postul este o formă de alimentaţie excentrică, având un efect benefic asupra organismului pe o perioadă limitată. În perioada postului, organismul în general şi aparatul digestiv în particular merg la „ralanti”, urmând ca, odată cu dezlănţuirea culinară de Paşti ele să lucreze la turaţie maximă. Din perspectiva medicală, postul Paştelui are anumite particularităţi. „Postul este definit ca abstinenţă consimţită de la alimente şi/sau băuturi (nu mai vorbim de fumat), pentru o perioadă de timp, ne-a declarat dr. Adrian Tase. Postul poate fi total sau parţial, prelungit sau intermitent. Postul alimentar cuprinde abstinenţa de la produse animale, inclusiv lactate, doar peştele fiind exceptat în anumite zile, ulei, vin şi alte băuturi alcoolice. Postul complet este definit tradiţional ca abstinenţă de la toate alimentele şi lichidele, cu excepţia apei. Postul alimentar este adeseori dublat de abstinenţa sexuală. Postul din motive religioase şi spirituale a fost parte a cutumelor umane încă din era preistorică, fiind menţionat atât de Vechiul, cât şi de Noul Testament, precum şi de Coran, Mahabharata, Upanişade etc. Postul este practicat pe scară largă atât de creştini, fie ei ortodocşi, catolici, protestanţi sau neoprotestanţi, cât şi de budişti, hinduşi, islamici, iudei etc. Biblia abundă de astfel de exemple, iar euharistia este un demers care presupune o abstinenţă alimentară. Există numeroşi sfinţi creştini ortodocşi, români, greci, ruşi, care au ajuns la această înaltă purificare prin post. Uneori postul este utilizat ca un instrument de protest. Greva foamei este o metodă de rezistenţă prin care protestatarul încearcă fie să provoace un sentiment de vinovăţie, fie să realizeze o schimbare politică”.
„Prin scăderea glucozei din sânge, postul prelungit poate genera probleme serioase de sănătate”
„În context medical, ne-a mai spus dr. Tase, postul se poate referi la: situaţia metabolică obţinută după digestia şi absorbţia unei mese, sau perioadă lungă de înfometare. În timpul postului apar modificări metabolice, existând mai multe teste diagnostice standardizate pentru evidenţierea acestora. De regulă, în context medical, postul se referă la o perioadă de 8-12 ore. Majoritatea modificărilor metabolice care ţin de post încep din momentul completării absorbţiei, la 3-5 ore după o masă. Postul în scop diagnostic se referă la abţinerea de la mâncare timp de 8-72 de ore pentru a putea investiga hipoglicemia. În fine, postul prelungit a fost recomandat ca terapie în anumite situaţii clinice de medici din diferite culturi şi perioade istorice. Care sunt efectele asupra sănătăţii? Glucoza este sursa primară de energie a organismului şi joacă un rol esenţial în funcţionarea creierului. Lipsa glucozei mai mult de 6 ore obligă organismul la utilizarea glicogenului stocat în ficat, care este transformat biochimic în glucoză. A doua sursă sunt grăsimile, care se metabolizează mai lent în molecule active energetic. Dacă se ajunge în faze avansate de înfometare, organismul utilizează proteinele structurale ca sursă de energie. Pe de altă parte, există cercetări care susţin că restricţia calorică poate aduce beneficii sănătăţii, prin scăderea în greutate, reglarea tabloului lipidic, creşterea rezistenţei la stres, încetinirea procesului de îmbătrânire sau scăderea riscului de cancer. Totuşi, prin scăderea glucozei din sânge, postul prelungit poate genera probleme serioase de sănătate, uneori ireversibile. Simptomele clinice pot evolua de la ameţeli la pierderea stării de conştienţă. De aceea, se recomandă ca, înainte de a începe postul, subiectul să consulte un profesionist, medic sau dietetician”.
Conf. Dr. Adrian Tase prezintă la nivel naţional experienţa clinică argeşeană
Vineri, 8 aprilie, conf. dr. Adrian Tase a moderat lucrările unui simpozion ştiinţific şi a prezentat o conferinţă în cadrul Congresului Naţional de Medicină Internă de la Călimăneşti. Lucrarea intitulată „Aspecte actuale ale modulării receptorilor beta 1, 2, şi 3 în insuficienţa cardiacă” include concepte farmacologice şi studii de caz la pacienţi internaţi în Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti. Joi, 21 aprilie, conf. dr. Adrian Tase va susţine o conferinţă la Academia Română în cadrul „Zilelor Francisc I. Rainer”, eveniment moderat de academicienii Victor Voicu şi Constantin Bălăceanu-Stolnici. Conferinţa doctorului Adrian Tase se referă la o categorie specială de pacienţi. Este vorba de foşti şi actuali sportivi de performanţă care prezintă, pe de o parte, anomalii încadrate sub termenul de „cord atletic” şi, pe de altă parte, o evoluţie bizară a bolilor cardiace.
Marius Ionel
0 Comentarii