Medicul cardiolog Adrian Tase: „Masa corporală crescută constituie o suprasarcină pentru sistemul cardiovascular”

# Cum influenţează lipidele activitatea inimii?
– Organismul şi-a dezvoltat capacitatea de a stoca alimentele esenţiale pentru supravieţuire. Lipidele sunt reţinute în organismul uman fie ca ţesut gras excesiv, vizibil cu uşurinţă ca obezitate, fie sub formă de colesterol în sânge, care poate fi detectat prin analize de laborator ca dislipidemie. Obezitatea şi dislipidemia sunt factori de risc pentru infarctul miocardic, primul minor, al doilea major. Răspândirea în populaţie a celor două dereglări lipidice prezintă unele similarităţi. Totuşi, întâlnim şi pacienţi obezi cu tablou lipidic sanguin normal, sau dimpotrivă, colesterol crescut în sânge la persoane normoponderale.
# Care sunt cauzele esențiale ale obezității?
– Obezitatea reprezintă excesul masei de ţesut gras. Se vede cu ochiul liber, nu este greu de diagnosticat. Medicul calculează indexul de masă corporală şi stabileşte dacă pacientul este normoponderal, supraponderal sau obez. Obezitatea apare din cauza dezechilibrului dintre aportul caloric şi activitatea fizică. În plus, intervin determinanţii genetici. Obiceiul de a mânca exagerat poate fi cauzat de stres, atingând forme extreme cum sunt anorexia nervoasă sau bulimia şi sindromul alimentaţiei nocturne. Existenţa pe piaţă a unei game largi de preparate apetisante este o tentaţie care poate contribui la creşterea greutăţii corporale. În contrast, în societatea contemporană activitatea fizică este insuficientă deoarece, mulţi dintre noi ne petrecem mai mult timp în condiţii statice decât pe terenul de sport. Masa corporală crescută constituie o suprasarcină pentru pompa cardiacă şi, în general pentru sistemul cardiovascular.
# Cum se tratează obezitatea?
– În principiu, prin echilibrarea balanţei dintre alimentaţie şi activitatea fizică: mai puţină mâncare, mai mult sport. Este nevoie şi de voinţă. În ultimii ani au apărut şi medicamente care se adresează obezităţii; ele trebuie administrate numai la recomandarea medicului. În prezent se cercetează efectele benefice ale unor substanţe secretate de ţesutul adipos, leptina şi adiponectina.

„Colesterolul crescut provine din carne de porc, creier, ficat, creveţi, smântână, unt sau gălbenuş de ou”

# Se tot vorbește în ultima vreme de ţesutul adipos brun și de efectele sale benefice…
– Este o formă de ţesut adipos diferită de ţesutul adipos alb obişnuit. Am putea spune, similar cu fracţiunile colesterolului sanguin, că ţesutul adipos brun este „bun” faţă de cel alb care este „rău”. Ţesutul adipos brun este prezent la nou-născut, după care regresează până la dispariţie. Există şi la mamiferele care hibernează, generând căldură. În condiţiile în care prevalenţa obezităţii creşte alarmant, atât în ţara noastră, cât şi la nivel global, procesarea acestui ţesut sub formă de medicament ar putea fi o soluţie terapeutică inteligentă, bine tolerată de organism.
# Cât de importante sunt fracțiunile colesterolului sanguin?
– Din perspectiva riscului cardiovascular, sunt foarte importante fracţiunile colesterolului sanguin: HDL şi LDL. Colesterolul HDL este „bun”, deoarece migrează din celule şi vase spre ficat pentru a fi eliminat pe căile biliare, în timp ce LDL – colesterolul este „rău” pentru că se depune pe pereţii vaselor sanguine contribuind decisiv la formarea plăcilor de aterom vinovate de dezvoltarea infarctului miocardic şi cu alte localizări. Concentraţiile mari de colesterol rău şi mici de colesterol bun sunt puternic corelate cu bolile cardiovasculare.
# De unde provine colesterolul?
– Există două surse de colesterol. Cea mai mare parte a colesterolului este sintetizată de organism. Restul este de origine alimentară, provenind din carne de porc, creier, ficat, creveţi, smântână, unt, gălbenuş de ou, uleiuri de fructe tropicale etc. Colesterolul în cantităţi normale este important în dezvoltarea celulelor organismului. De aceea, laptele matern are un conţinut bogat în colesterol, absolut necesar nou-născutului.
# Cum se tratează dislipidemiile?
– În primul rând prin evitarea alimentelor deja menţionate, mişcare circa 30 minute pe zi, un pahar de vin roşu pe zi numai la persoanele la care nu există contraindicaţii. În al doilea rând, prin tratament farmacologic. Dispunem în prezent de medicamente performante pentru reglarea grăsimilor sanguine. În funcţie de rezultatele tabloului lipidic, doctorul prescrie medicamentul adecvat.
# Ce reprezintă grăsimea viscerală şi periviscerală?
– Grăsimea viscerală se referă la lipidele încorporate în organe. Acest lucru este normal pentru unele organe, cum este creierul, care are un conţinut înalt de colesterol, sau patologic pentru altele, cum este ficatul. Încărcarea cu grăsime a ficatului se numeşte steatoză hepatică; ea poate fi alcoolică sau non-alcoolică, putând pregăti dezvoltarea unei ciroze hepatice. Grăsimea periviscerală este exemplificată de capsula adipoasă a rinichiului sau grăsimea perirenală, care are rol de protecţie mecanică şi de stocare.
# Există şi o parte bună a grăsimilor?
– Evident. Trigliceridele reprezintă un suport energetic important, un fel de combustibil pentru reacţiile metabolice. Colesterolul este materia primă pentru elemente structurale din creier, membrane celulare, hormoni, vitamina D etc. În încheiere, avertizăm asupra excesului de dulciuri rafinate. Prin căi metabolice intermediare, acestea pot contribui la dezvoltarea obezităţii.
Marius Ionel