# Cum influențează în mod direct sezonul rece stilul de viață pe care trebuie să-l adopte pacientul cardiovascular?
– În primul rând, scăderea luminii solare (insolației sau luminozității) scade echilibrul energetic și, implicit, stamina. Apoi, scăderea temperaturii mediului solicită organismul, termostatul comandă creșterea metabolismului, care echivalează cu efortul fizic. În aceste condiții, scade pragul apariției durerilor anginoase. Un bărbat pensionar, care obișnuia să cumpere pâine la prima oră, a dezvoltat angina pectoris de efort în condiții de deplasare în ger. Urmează precipitațiile sub formă de ninsoare. Îmi amintesc de un pacient care, după o ninsoare abundentă, a degajat zăpada din fața porții. Efortul fizic s-a cumulat, în acest caz, cu frigul și persoana a dezvoltat un infarct miocardic acut (STEMI). Din fericire, prezentarea precoce la spital și profesionalismul personalului medical au rezolvat impecabil problema. În sfârșit, infecțiile sezoniere sunt periculoase pentru bolnavii de inimă, putând chiar precipita un episod de insuficiență de pompă cardiacă. De aceea, vaccinarea este importantă pentru reducerea acestui risc major pentru sănătate. Recomandăm cardiacilor și persoanelor vulnerabile evitarea ieșirilor în ger. Pe la ora prânzului, mai ales dacă este și soare, o plimbare este binevenită. Efortul fizic în condiții de frig este un test excelent pentru sportivii tineri. În contrast, persoanele cu risc trebuie să fie foarte atente la aceste aspecte.
# În ceea ce privește alimentația pe timpul iernii, care sunt principiile de care ar trebui să țină seama persoanele cu boli de inimă?
– În general, alimentația trebuie să fie echilibrată, să conțină toate principiile alimentare, inclusiv ionii de magneziu și zinc și vitaminele C și D, atât de utile pentru rezistența la Covid-19. Evitarea exceselor de sare, zahăr și grăsimi, atât de mediatizată, este utilă și în această perioadă. Totuși, în sezonul rece restricțiile nu sunt atât de drastice pe linie lipidică, deoarece organismul are tendința de a reține grăsimi pentru a se proteja de frig. Chiar dacă transpirăm mai puțin în sezonul rece, hidratarea de 2 litri pe zi rămâne un punct important, pentru că ne permite să utilizăm diuretice full-dose în insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială. În plus, o bună hidratare protejează organismul și în infecția Covid.

Citește și Dr. Adrian Tase prezintă mici trucuri de luptă împotriva Covid-19 / Metode defensive

Citește și Dr. Adrian Tase: „Tratamentul de urgenţă al fibrilaţiei atriale se face în regim de terapie intensivă sau cu medicamente antiaritmice injectabile”

„Cardiacii reprezintă un segment populațional sensibil la infecția cu noul coronavirus”

# Care sunt provocările suplimentare aduse în această perioadă de prelungirea pandemiei Covid-19 și constrângerile aduse de aceasta stilului de viață al pacienților?
– În primul rând, pericolul infecției Covid-19. Cardiacii reprezintă un segment populațional sensibil la infecția cu noul coronavirus, cu indici de morbimortalitate ridicați. Riscul de a face forma gravă de pneumonie marginală cu virusul SARS-CoV-2 este foarte mare în cazul infectării. Acest risc este valabil și la pacienții cu orice boală cronică, nu neapărat cardiacă, la fel și la vârstnicii aparent sănătoși. Apoi, obișnuința de a aerisi camerele de câteva ori pe zi, maximum 5 minute, ”atât cât să intre aerul curat, dar nu și frigul”, ca să citez un pacient mucalit. Din perspectiva exagerării măsurilor defensive, portul prelungit al măștii poate accentua hipoxia de fond existentă la vârstnicii cu boli cronice respiratorii și cardiace. De aceea, interacțiunile sociale trebuie reduse la minimum, pentru ca masca să nu mai fie purtată permanent.