Marii angajatori din Câmpulung: o unitate militară, spitalul şi fabricile de cablaje

În ultimele decenii, Câmpulungul a rămas fără ARO, Grulen şi Exploatarea Minieră, consecinţa fiind dispariţia a peste 15.000 de locuri de muncă. Astfel a crescut rata şomajului în municipiu şi în localităţile limitrofe, iar mulţi musceleni au plecat spre Mioveni, Piteşti, Bucureşti şi în străinătate pentru a avea posibilitatea obţinerii unui salariu.
În timp au apărut firme particulare precum Montana MG, Setro Metal Group, Romturingia şi Amplast care, împreună cu cele două fabrici de cablaje, susţin forţa de muncă existentă în zona Câmpulung prin asigurarea a sute de locuri de muncă. Societăţile care comercializează materiale de construcţie, firmele de construcţii şi supermarketurile sunt, de asemenea, importante în cadrul sărăcirii şi îmbătrânirii populaţiei din Câmpulung, având fiecare zeci de salariaţi. Cei care constituie ponderea sunt bugetarii. Cadrele didactice, cei de la spital, Primărie, instituţiile coordonate de Consiliul Local, salariaţii de la Fisc, Forţele de Muncă, poliţiştii, cei cu activitate în justiţie plus amestecul mixt de la Edilul însumează vreo 3.000 de beneficiari de salariu. Baza o constituie domeniul militar. Deşi Centrul de Jandarmi s-a desfiinţat, iar Staţia de Pompieri şi Chimia nu au anvergură din punct de vedere al angajaţilor, Batalionul de Vânători de Munte oferă o ocupaţie unui număr de peste 600 de persoane, la fel ca Spitalul Municipal. Se poate spune că în asemenea condiţii UM 01044 reprezintă pentru nivelul de trai din Câmpulung o parte din ceea ce însemna fosta uzină ARO, mai ales că în curtea unităţii pot fi văzute căprioare, aşa cum şi la ARO se întâmpla pe vremuri.
În zona Muscel sunt beneficiare de ajutor de şomaj mai puţin de 1.500 de persoane, dar peste 3.000 de oameni au ieşit din plată sau primesc doar ajutoare sociale. În ultima săptămână, oferta ocupaţională a constat în 32 de locuri de muncă.
Cătălin Ion Butoiu