Mara Mihăilă – şef Serviciu Amenajări Industriale: „Un director francez îmi spunea: «Voi, românii, o să vă distrugeţi singuri» şi m-am supărat”

”Oamenii DACIEI’’ – interviuri de Cristina Rousseau (29)

Cristina Rousseau: Într-un domeniu stăpânit în principal de bărbați ați reușit să aveți o carieră frumoasă. Când toată lumea se temea de directorul Simon Valin, dumneavoastră aţi îmblânzit „fiara” și chiar îl contraziceați pe acest director. Ce ne povestiți despre acea perioadă? Despre proiectele de extindere, de implementare şi multe altele…

Mara Mihăilă: Of!… Dificil! Nu știe nimeni câte lacrimi mi-au curs la început, până m-am trezit la realitate. Aveam un șef francez de la care am învățat foarte multe și, pentru că nu prea era dispus să meargă în fața lui Valin cu proiectele mele și ale colegilor, i-a propus lui Valin să lucreze direct cu mine. Eu și echipa mea invetariasem toate colțișoarele uzinei. Știam uzina mai bine decât propria-mi casă. Eu lucrasem și cu alți directori francezi și am crezut că e același management, dar, după câteva întâlniri, am realizat că am de-a face cu o persoană dură, dar cu multă experiență în domeniul în care lucram. Te provoca să vadă până unde ajungi cu posibilitățile de dezvoltare ale proiectelor. Nu îți accepta doar o singură soluție și te provoca până când scotea de la tine tot ce puteai.

M-am prins destul de târziu și mi-o luam de fiecare dată. Am început să spun cu voce tare în reuniuni lucrurilor pe nume. Nu pot spune ce reacție îmi atrăgeam, până când un apropiat mi-a spus că ar fi bine să nu-l mai contrazic, că nu-i convine. Ca atare, m-am conformat. Am stat deoparte vreo câteva săptămâni, timp în care a făcut câteva prostii. A pus asistenta să mă sune și m-a întrebat de ce nu i-am spus că nu e bine (n-am să spun acum despre ce prostii, că asta e!).Vă deranjează, i-am răspuns eu, dar e bine că vă asumați ceea ce ați făcut. De atunci, de câte ori ajungeam să-l contrazic, trebuia să și argumentez. Una peste alta, a fost o perioadă în care eu am învățat foarte multe din experiența lui.
Îmi aduc aminte că proiectul de extindere pentru Matrițe l-am editat în vreo 21 de variante. Când a văzut ceea ce am putut să pun pe hârtie, a început să râdă și mi-a spus: ,,Vrei să știi care din variante o vor alege japonezii? Varianta nr. 6”; și experiența lui și-a spus cuvântul pentru că așa a fost. A fost perioada cu cele mai multe schimbări pe platfoma Dacia.

Cristina Rousseau: Cât de mult ați simțit că s-a schimbat managementul român după plecarea managerilor francezi pe domenii?

Maria Mihăilă: Mult… chiar foarte mult. Un director francez îmi spunea: ,,Mara, voi, românii, o să vă distrugeți singuri” și m-am supărat. Acum, dacă l-aș întâlni, mi-aș cere scuze pentru reacția mea de atunci. Acum nu mai e management, acum e clică… înțelegi, Cristina, ce spun. Clică… Am un jurnal cu ce am notat după plecarea unuia dintre directorii francezi, cel pe care îl găsesc vinovat de tot ceea ce se întâmplă azi. Nu vorbesc în necunoștință de cauză.

Citește și Carmina Masgras – inginer chimist: ,,Mult noroc am avut şi cu şefii de secţii care erau participativi şi înţelegători, dar şi cu directorul general Constantin Stroe’’

Citește și Amalia Matar – inginer, asistentă a primului director francez al Daciei, Manuel Roldan: „Dau exemple de francezi care au «desţelenit» terenul la Dacia”