După aproape cinci ani de la înființare, zona metropolitană Pitești este la un pas de desființare, deși, practic, nu a fost niciodată funcțională în ceea ce privește serviciile de transport în comun.

Vicepreședintele CJ Ion Mânzână afirmă că autoritățile județene încearcă să găsească o soluție pentru a asigura servicii de transport în comun între Pitești și localitățile limitrofe care fac parte din zona metropolitană. Potrivit legii, fiecare localitate poate asigura servicii de transport în comun, însă doar până la limita ei administrativă, nu și pe teritoriul altei localități. Singura soluție găsită de Consiliul Județean Argeș este transformarea în trasee județene a rutelor din zona metropolitană.
„În fiecare zi lucrăm la a găsi o soluție pentru transportul în așa-zisa zonă metropolitană, care nu a existat niciodată. Au existat doar orgolii. Soluția pe care o propunem este de a transfera așa-zisul transport prin zona metropolitană în trasee județene. Este un proces de durată. În ceea ce înseamnă transport județean, Consiliul Județean Argeș are atribuțiile sale, prin urmare, la ora aceasta, toți cei care fac parte din așa-zisa zonă metropolitană trebuie să ia decizii la nivelul consiliilor locale pentru a solicita ieșirea din zona metropolitană. Statutul pe care dânșii l-au semnat inițial îi condiționează de luarea unor decizii de unanimitate de voturi. Singurul nostru atribut, la această oră, este să-i punem la aceeași masă pe toți cei care la un moment dat au gândit că va exista și pentru județul Argeș o zonă metropolitană. Ieșirea va însemna practic un transport care se va complica pentru că fiecare va efectua transportul până la limita localității respective, conform legii. De-aici încolo intervenim noi. Vom lua o decizie în a anuța ministerul transporturilor că scoatem la licitație rute județene, deci ceea ce însemna înainte transport în zona limitrofă municipiului Pitești, cu stații de îmbarcare /debarcare, ceea ce înseamnă autogările din municipiul Pitești. De aici încolo, procedura este atributul celor de specialitate din Ministerul Transporturilor. Noi nu suntem decât martori la căratul apei, conform legii făcute special pentru transportatori. Am mai spus-o la un moment dat: rar mi-a fost dat să văd o lege care avantajează o singură categorie – cei care fac transportul, cetățenii nu”, a afirmat vicele CJ Ion Mânzână.
„Problema pentru care nu putem acuza Piteștiul este strâns legată de faptul că transportul în comun este subvenționat. Dorința lor de a accesa fonduri europene ar fi însemnat introducerea unui ADI Transport Metropolitan, dar asta ar fi însemnat ca toate comunitățile din jurul Piteștiului să fi participat, să fi cofinanțat acest proiect. La ora asta nu mai pot, pentru că ei și-au creat entitate separată. Modificarea legislației poate fi făcută, dar se va lovi tot trimpul de ideea aceasta a subvenției. Piteștiul, care este operatorul principal, prin societatea lui, Publitrans, poate efectua curse într-o altă localitate, în ideea în care și localitatea respectivă participă cu subvenții la ceea ce înseamnă transportul în comun. Fiecare UAT are propria sa autonomie locală. Vrem o colaborare cu Piteștiul, trebuie să dăm bani. Nu mai putem face muncă patriotică. La urma urmei, trebuie să răspundă pentru ceea ce înseamnă cheltuirea banilor publici în interiorul entității pe care o coordonează sau într-o zonă în care toți sunt coparticipanți. Nu s-a pus niciodată problema și cred că aici ne-am lovit noi de marea problemă, orgoliile care au existat la nivelul comunităților din jurul Piteștiului. La Apă Canal sau ADI Servsal, toți sunt coparticipanți și plătesc acolo pentru a fi membri ai acelei entități”, a mai spus vicele Mânzână.
Acordul de înfiinţare a zonei metropolitane a fost semnat în decembrie 2012, de către primăriile Piteşti, Ştefăneşti, Albota, Bascov, Mărăcineni, Budeasa, Băbana, Miceşti şi Moşoaia. Obiectivul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Piteşti” era crearea condiţiilor pentru furnizarea de servicii publice de calitate, în sistem integrat, pentru toţi cetăţenii din cele nouă localităţi componente. Colaborarea dintre localități viza o serie de servicii publice de interes comun, cum ar fi cele de apă-canal, termoficare, transport public de călători sau ecarisaj, precum și proiecte de infrastructură rutieră privind construirea unor drumuri de legătură alternative între Piteşti şi localităţile limitrofe.