# Preşedintele Nicolescu s-a ales cu un nou rechizitoriu la DNA. Cum bine se știe, săptămâna trecută, procurorii DNA-Pitești au dispus trimiterea în judecată a președintelui CJ, Constantin Nicolescu, alături de alte zece persoane, toate acuzate de fapte de corupție în dosarul care vizează construcția noului pod de la Căteasca, dosar care a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel București. DNA Pitești acuză un prejudiciu de 4.408.269,18 lei, reprezentând fonduri europene obținute pe nedrept și de  9.471.013,23 lei în dauna Consiliului Județean, reprezentând sume încasate necuvenit de societatea constructoare, Zeus SA. Cazul podului de la Căteasca a devenit astfel unul foarte complex, fiind de așteptat un proces purtat de cele două părți la baionetă, fie și numai dacă ne gândim că dosarul instrumentat și înaintat de către DNA la instanță însumează, din câte se spune, nu mai puțin de 82 de volume.
Ca și dosarul anterior trimis în judecată de DNA-Pitești, cu reparațiile școlilor afectate de inundațiile din anul 2005, și cazul podului de la Căteasca face parte din aceeași categorie. O parte din bani a fost suportată din bugetul Consiliului Județean, la care s-a adăugat și o componentă de fonduri europene, alocate prin programul Phare 2005-Coeziune economică și socială. Toate județele afectate de inundațiile din 2005 au primit sume mai mari sau mai mici, funcție de gravitatea pagubelor evaluate de specialiști, în urma unui memorandum încheiat în acest scop între Uniunea Europeană și Guvern. Și Argeșului i-a revenit o astfel de sumă, mult mai mică decât județele Moldovei, de pildă, afectate din greu de inundații. Interesant este că banii europeni au fost alocați prin hotărâre de guvern, nu global, ci pe obiective țintă în fiecare județ, stabilite clar în urma studiilor și evaluărilor făcute la nivel de ministere pentru fiecare caz în parte. Așa s-au alocat fondurile respective pentru reparația școlilor din Argeș, precum și pentru construcția unor poduri, printre care și cel din Căteasca, afectate de inundații. Prea multe nu sunt de spus la acest capitol, câtă vreme sumele au venit punct ochit, punct lovit, fără nici cea mai mică posibilitate de influențare a destinației lor. Cheia întregului caz se complică însă, pornind de la etapa organizării licitației pentru construirea podului respectiv, pentru care bătălia a fost foarte strânsă. Pe primul loc s-a clasat firma bucureșteană Elco, urmată de Zeus și Kranz Eurocenter. În condițiile în care Elco s-a retras din competiție (prin presiuni sau nu, urmează să se decidă pe parcurs), contractul a fost atribuit firmei Zeus, care, deși a avut o ofertă inferioară ca preț față de Kranz, a obținut un punctaj superior grație termenului mai scurt de execuție. Lucru contestat vehement ulterior de cei de la Kranz, inclusiv la CNSC, fapt de la care se pare că s-a aprins fitilul întregului scandal. O repetare a procedurii echivala însă cu pierderea întregii investiții, care ar fi depășit termenul strict impus pentru finalizarea licitației. S-a lucrat deci sub presiunea timpului și cu riscul eșuării întregului proiect, de importanță maximă în zonă. Deloc exclus, deci, să se fi făcut și erori în această etapă a atribuirii contractului.

Încurcături au apărut și pe parcursul execuției podului

Și lucrările de execuție a podului s-au derulat sub presiunea timpului și a vremii, la care s-au adăugat pe parcurs și anumite detalii neprevăzute care au complicat lucrarea. Fiind vorba și de bani europeni, termenele de execuție pe etape au fost foarte stricte, banii se alocau în tranșe, dar numai după ce se făceau verificări la sânge ale acestora, cu comisii venite de la București și procese-verbale care să ateste corectitudinea execuției, la absolut toate capitolele. Necazul a apărut aproape de finalizare, când s-a constatat că pilonii de susținere a podului erau mai scurți din proiectul inițial, fapt care ar fi afectat întreaga construcție. Tot din presiunea timpului, s-a modificat soluția tehnică și, printr-un act adițional la contractul inițial, s-au remediat deficiențele. Toate cu aprobările necesare venite de la minister. Firma Zeus a fost silită ca, pe termen scurt, să găsească o variantă salvatoare, astfel că, în numai câteva zile, pentru a nu se depăși termenele impuse, a adus pe bani grei niște macarale uriașe tocmai din Germania, pentru a sălta grinzile de pe întreg podul și a ridica stâlpii de susținere la nivelul potrivit. Altfel, ar fi ieșit un pod cu „valuri”, nu numai de râsul curcilor, dar și un pericol pentru siguranța circulației. Cu un pod uriaș ca dimensiuni, nimeni nu și-ar fi putut asuma asemenea riscuri, de neconceput în astfel de construcții care nu degeaba sunt apreciate ca lucrări de artă în domeniu. Evident că toate aceste intervenții suplimentare și neprevăzute au sporit costul de construcție, dar ce era oare mai bine, să se lase podul varză, făcut în dorul lelii, ori să se corecteze abaterile, pentru a se elimina riscurile ulterioare? Nu trebuie să te pricepi la construcții ca să dai răspunsul corect. O situație încurcată n-are însă cum să nască altceva decât încurcături. Presiune cu termenele de execuție, presiune cu soluțiile tehnice, presiune că se pot pierde toți banii, presiune și cu întocmirea actelor. La acest ultim capitol, deloc exclus să se fi greșit din nou. În sensul că, din datele pe care le avem, construcția podului a mers mai repede decât „construcția” hârtiilor, avizelor, a întregii hârțogării aferente. Dacă s-ar fi așteptat ca lucrarea să avanseze în pas cu documentațiile, fie era mult mai scumpă, fie ieșea din termenele prevăzute și se pierdeau fondurile. Constructorul n-avea cum să stea cu zeci de oameni blocați pe șantier, în așteptarea vrafului de documente, semnături și aprobări de la funcționărimea implicată. Iar dacă ar fi făcut-o, asta ar fi dus la umflarea semnificativă a costurilor. Aici este iar un punct sensibil, care cu siguranță că va fi analizat riguros în timpul procesului. Una peste alta podul a fost făcut în condiții bune, este o investiție de amploare rămasă în județ, detaliile tehnice și procedurile de finanțare și execuție au trecut numeroasele teste ale comisiilor și comitetelor de verificare, iar dacă s-au făcut totuși greșeli, asta rămâne s-o decidă judecătorii.
M. BĂDESCU

***

Pe cine a trimis în judecată DNA

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
# NICOLESCU CONSTANTIN, președinte al Consiliului Județean Argeș, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată; abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată; luare de mită; fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură directă cu infracțiunea de luare de mită; fals intelectual în formă continuată;
# DOBRE GRIGORE, asociat și administrator la SC ZEUS S.A. Pitești, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, dare de mită; fals în înscrisuri sub semnătură privată; fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșit în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial;
# DIDEA IONEL, notar public în cadrul Biroului Notarului Public „DIDEA IONEL” din municipiul Pitești (la data săvârșirii faptelor), în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de fals intelectual;
# MERCEA CODRUȚA-LAVINIA, consilier superior, în cadrul Consiliului Județean Argeș – Direcția Tehnică și de Dezvoltare (la data săvârșirii faptelor) în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial; fals intelectual și uz de fals;
# NICOARĂ MIHAIL-GABRIEL, consilier superior în cadrul Consiliului Județean Argeș – Direcția Tehnică și de Dezvoltare, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată; fals intelectual și uz de fals;
# PINTILIE IULIANA MIOARA, subinginer în cadrul Regiei Autonome Județene de Drumuri Argeș, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată;
# BOCIOACĂ SABINA-ELENA, inspector superior în cadrul Consiliului Județean Argeș – Serviciul Financiar, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial;
# FLORESCU AURELIA-MIRELA, consilier juridic în cadrul Consiliului Județean Argeș – Serviciul Achiziții Licitații, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial;
# DOBRE CRISTINA, consilier superior în cadrul Consiliului Județean Argeș – Serviciul Achiziții Licitații, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial;
# STANCU OLGA, economist în cadrul Consiliului Județean Argeș – Serviciul Unitate de Implementare Proiect Management Integrat al Deșeurilor Solide, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial;
# PLETOIU ECATERINA, asociat, administrator și director la SC PROIECT INFRA 2005 SRL Pitești, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșit în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată.