Lia Savonea, votată preşedinte al ICCJ

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât luni numirea Liei Savonea în funcţia de preşedinte al ICCJ, decizia fiind luată cu 9 voturi favorabile şi un vot împotrivă. Savonea a fost singurul candidat înscris la concursul pentru şefia ICCJ.

"Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât numirea doamnei judecător LIA SAVONEA în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data vacantării funcţiei, dar nu mai târziu de 17.09.2025", a anunţat CSM. Decizia a fost luată cu 9 voturi favorabile şi un vot împotrivă.

Citește și: Sentinţă definitivă pentru turcii care vindeau droguri sub paravanul unui service din Căteasca

Savonea va prelua şefia Instanţei Supreme de la judecătoarea Alina Corbu, al cărei mandat se încheie în luna septembrie. Judecătoarea de la ICCJ a susţinut interviul pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi şi este singurul candidat care s-a înscris în cursă.

Lia Savonea a fost preşedinte al CSM şi preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti. Absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti - promoţia 1996, şi-a început activitatea la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, în acelaşi an, unde a exercitat şi activităţi manageriale, în calitate de preşedinte al acestei instanţe, din anul 2001 până în anul 2003, când a promovat la Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală, secţie pe care, de asemenea, a condus-o.

În toată perioada ulterioară anului 2003, a desfăşurat activitate de judecată exclusiv în materie penală. Din anul 2009, a ocupat funcţia de vicepreşedinte al instanţei, în perioada 2010-2011, preşedinte cu delegaţie al Curţii de Apel Bucureşti, iar, începând cu anul 2012, a ocupat funcţia de preşedinte, relatează news.ro. 

De-a lungul timpului, Lia Savonea a luat mai multe decizii controversate, printre care şi declararea ca neconform a rechizitoriului din dosarul "Revoluţiei" în care este judecat Ion Iliescu şi rejudecarea cazului în care Mario Iorgulescu avea o condamnare definitivă de 13 ani şi 8 luni închisoare, după ce a condus maşina beat şi drogat şi a omorât un alt şofer.

Judecătoarea a explicat în proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere că o parte a publicului "nu are o înţelegere clară" a rolurilor şi responsabilităţilor instituţiilor, astfel încât "eşecurile" sunt atribuite instanţei, nu de puţine ori, "fără temei".

Citește și: Haos în transportul judeţean de călători!