Însuși numele reflecta într-o anumită măsură modul cum era abordat în cercurile Familiei Regale. Ceva de genul: „A, e Nicky…” Nu chiar fraierul casei, dar nici prea departe. Fratele mai mare, Carol, nu numai că era moștenitorul tronului, dar avea o personalitate mult prea puternică pentru ca Nicky să poată ieși din carapacea ce îi fusese hărăzită.
Principele Nicolae s-a născut la Sinaia, în castelul Pelișor, la 30 august 1903, fiind al patrulea copil al familiei princiare moștenitoare a tronului României. La nașterea sa, Carol avea 10 ani. Nicky mai avea trei surori: Elisabeta și Mărioara, mai mari ca el cu 9 și, respectiv, 3 ani, precum și pe Ileana, mai mică cu 6 ani. A fost botezat de ultimul Romanov, țarul Nicolae al II-lea.
Regina Maria îl descria ca pe un copil frumos, cu niște ochi de un albastru intens. Foarte independent, uneori capricios, ciudat și imprevizibil, Nicky era însă iubit de toată lumea. În adolescență manifesta interes pentru medicină dar, pentru prima dată, s-a lovit de rigorile impuse de Casa Regală, el neputând urma decât cariera militară. Astfel, încă înainte de declanșarea Primului Război Mondial a fost trimis la vestitul colegiu britanic Eton, unde uită de pasiunea sa pentru medicină și devine un pasionat al aviației, dar și al sporturilor în general, în special al celor de iarnă.
Renunțarea lui Carol la prerogativele de moștenitor al tronului, în septembrie 1918, ca urmare a căsătoriei cu Zizi Lambrino, îl aduce pe Nicolae în prim-planul politicii românești. Mai multe voci, sătule de derapajele lui Carol, îl văd ca moștenitor al tronului. Lucrurile se liniștesc odată cu desfacerea căsătoriei lui Carol. În acest context, Nicky se reîntoarce în Anglia, la Eton. După ce își satisface stagiul militar în marina britanică, se reîntoarce definitiv în țară.
Citește și Lecţia de istorie. Lovitura de stat de la Ploieşti
La 2 decembrie 1925, Carol renunță pentru a doua oară la tron și, întrucât moștenitorul tronului, Mihai, era minor, se formează o Regență în frunte cu… Nicolae. Peste doi ani, în 1927, când regele Ferdinand moare, Regența va intra în funcțiune. Deși avea doar 24 de ani, prințul Nicolae s-a implicat activ depășindu-și vizibil rolul decorativ la care se așteptau cei care nu-l priveau cu ochi buni și nu pe degeaba: prin isprăvile sale, mai ales ca vitezoman al șoselei, intrase în diverse conflicte rutiere cu șoferii de taxi din București, despre care s-ar putea scrie o carte.
Conflictul cu fratele său s-a declanșat din momentul în care și-a anunțat căsătoria cu Ioana Dolette, o femeie din popor, repetând într-un fel povestea lui Carol al II-lea cu Zizi Lambrino și ulterior cu Elena Lupescu. Când a început frumoasa idilă, Ioana era măritată cu Sauciuc Săveanu, fiul fostului ministru și președinte al Camerei Deputaților, Nicolae Săveanu. A fost un „coupe de foudre”, iar Nicky a procedat la fel cum o făcea cu taximetriștii din București care îl deranjau în trafic, adică a pus să fie arestat soțul încornorat. Ulterior, divorțul a fost doar o formalitate, urmând o nuntă ca în povești în comuna Tofani din județul Prahova, unde au participat ca invitați câteva sute de țărani din comunele învecinate. Căsătoria încălca însă Statutul Casei Regale, care permitea doar mariaje cu prințese aparținând unor case regale.
Deși căsătoria a fost anulată din ordinul lui Carol, Nicolae nu renunță la decizia sa și este exclus din Casa Regală, soartă ce o va avea și fratele său după ce se va căsători cu Elena Lupescu. Nicolae pleacă în exil, continuându-și viața sub numele Nicolae Brana. Aceasta până în 1942, când regele Mihai i-a redat titlul de Principe de Hohenzolern. A murit la Madrid, la 9 iunie 1978, la 75 de ani și a fost înmormântat la Laussane. Este așteptat la Curtea de Argeș, în Necropola regală. „Osemintele Principelui Nicolae și ale Principesei Ioana vor fi aduse pe 15 noiembrie la Necropola Regală a Noii Catedrale de la Curtea de Argeș”, a dezvăluit pentru „Adevărul” arhimandritul Caliopie Ichim, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Argeșului și Muscelului. Dacă nu mă înșel, chiar astăzi este 15 noiembrie.
Prof. dr. Cornel Carp
Citește și Lecţia de istorie. Prinţesa Maruca Cantacuzino – perla Moldovei
Citește și Lecţia de istorie. ”Bucureştiul”, la un pas să declanşeze un război nuclear
0 Comentarii