Legea prevedea că cererea de chemare în judecată poate fi scanată și transmisă la instanța de judecată prin poștă electronică ori prin înscris în formă electronică.
Înscrisul în formă electronica (e-mail), căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.
Codul de procedură civilă nu prevede formulare-tip pentru cererea de chemare în judecată, ci numai cuprinsul acesteia:
a) elementele de identificare a părților;
b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional;
c) obiectul cererii și valoarea lui;
d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
e) arătarea dovezilor;
f) semnătura.
Așadar, chiar scanată și transmisă prin poștă electronică, cererea în justiție trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de lege, una dintre acestea fiind semnătura, care trebuie aplicată pe înscrisul scanat și transmis prin poștă electronică sau poate fi electronică în cazul în care cererea introductivă de instanță este un înscris în formă electronică.
Comunicarea cererii de chemare în judecată către instanța judecătorească se poate realiza prin mijloace electronice (poșta electronică de tip e-mail sau chiar faxul), însă cu respectarea dispozițiilor care reglementează condițiile de validitate a înscrisului comunicat, care poate fi unul electronic sau unul olograf, după caz.
În funcție de fiecare caz în parte, judecătorul cauzei este sau nu îndreptățit să ceară părții care a întocmit, semnat și transmis înscrisul, prezentarea originalului sau semnarea olografă în fața sa a înscrisului aflat printat la dosarul cauzei.
Bineînțeles, transmiterea electronică a cererii de chemare în judecată nu scutește pe titularul acesteia de plata taxelor judiciare de timbru.
Citește și Lecția de drept. Modalități speciale de recuperare a creanțelor din contractele de transport
Având în vedere că reclamantul poate renunța la judecată în tot cursul procesului, chiar înainte de comunicarea cererii sale către pârât, cererea de renunțare poate fi transmisă tot prin poștă electronică.
Chiar dacă s-a dorit modernizarea justiției, lipsa infrastructurii și a resurselor necesare împiedică acest lucru, neavând certitudinea că cererea de chemare în judecată trimisă prin e-mail ajunge în timp real sau că securizarea transmisiunii și a stocării digitale a datelor nu este ținta abuzurilor și a atacurilor informatice.
La acestea se adaugă erorile în procesul de colectare a datelor (umane, mecanice etc.) și carențele din sistemul judiciar (poșta electronică a instanței nu funcționează temporar, nu există suficiente resurse umane sau hârtie/tuș pentru imprimare, din varii motive, ori sistemul de arhivare electronică al instanțelor judecătorești funcționează la parametri foarte slabi).
În cazul cererii de chemare în judecată care a fost scanată și transmisă prin poștă electronică ori prin înscris în formă electronică, operează echipolența, ca și în cazul trimiterii acestei prin poștă sau curier.
Adică, cererea de chemare în judecată care, potrivit legii, trebuie depusă la instanţă, înăuntrul unui termen care se socoteşte pe zile, transmisă prin e-mail sau fax, chiar ulterior orei la care încetează programul de lucru al instanţei, însă recepţionată de faxul sau calculatorul instanţei până la ora 24,00 a ultimei zile a termenului este prezumată de lege a fi făcută în termen.
Deși pare mai comod și mai simplu, declanșarea unui proces printr-o cerere de chemare în judecată scanată și transmisă prin poștă electronică ori prin înscris în formă electronică nu este indicată, ea implicând mai multe riscuri, unele cu efecte iremediabile pentru cei care au nevoie de intervenția instanței, fie pentru apărarea drepturilor și intereselor personale, fie pentru darea autorizațiilor judecătorești sau pentru luarea unor măsuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare.
Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept
Citește și Lecția de drept. Ce este semnătura electronică, cum se obţine, de ce avem nevoie de ea?
0 Comentarii