Lecția de drept. Judecata în primă instanță a procesului civil

Procesul civil parcurge două mari faze: faza judecăţii şi faza executării silite.
Faza judecății cuprinde judecata în primă instanţă şi judecata în căile de atac.
Judecata în primă instanță parcurge, de regulă, patru etape: etapa scrisă, etapa cercetării procesului, etapa dezbaterilor şi etapa deliberării şi pronunţării hotărârii.
Etapa scrisă începe cu cererea de chemare în judecată, care este actul de procedură prin care partea interesată (care poartă denumirea de reclamant) supune judecăţii o pretenţie pe care o formulează împotriva unei alte părţi (care se numeşte pârât).

După sesizarea instanţei cu cererea de chemare în judecată, completul de judecată căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza va verifica dacă cererea\îndeplinește condiţiile formale prevăzute de lege.
În cazul în care cererea reclamantului nu îndeplinește condiţiile formale prevăzute de lege, completul de judecată competent va dispune regularizarea cererii de chemare în judecată, punând în vedere reclamantului să complinească lipsurile cererii, sub sancţiunea anulării acesteia.
Dacă reclamantul va complini lipsurile în termenul prevăzut de lege, cererea de chemare în judecată va fi comunicată pârâtului, pentru ca acesta să răspundă printr-o întâmpinare, care reprezintă un alt act de procedură scris, prin intermediul căruia pârâtul se apără împotriva pretenţiei reclamantului.
Întâmpinarea formulată de către pârât va fi comunicată reclamantului, urmând ca acesta să depună răspunsul la întâmpinare.

Citește și Lecția de drept. Procedura prin care poate fi delegată exercitarea autorității părintești atunci când părintele pleacă la muncă în străinătate

Uneori, pârâtul părăseşte atitudinea pur defensivă şi formulează pretenţii proprii faţă de reclamant, prin intermediul unei cereri reconvenționale.
De asemenea, părţilor iniţiale li se pot adăuga şi alte persoane, care, intrând în proces din proprie iniţiativă sau din iniţiativa reclamantului ori a pârâtului sau chiar a instanţei, dobândesc calitatea de părţi.
Actele de procedură prin care terţii sunt atraşi în proces îmbracă şi ele forma scrisă, fiind: cererea de intervenţie principală sau accesorie, cererea de chemare în judecată a altor persoane ce ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul, cererea de chemare în garanţie, cererea de arătare a titularului dreptului real, precum și introducerea din oficiu a terţilor în procesul civil.
Etapa scrisă are ca scop stabilirea cadrului procesual, din punctul de vedere al obiectului şi al părţilor, precum şi informarea reciprocă a părţilor despre pretenţiile şi mijloacele lor de apărare, care, în acelaşi timp, sunt aduse şi la cunoştinţa instanţei.

Judecătorul nu poate soluţiona litigiul numai pe baza afirmaţiilor făcute de fiecare parte, astfel încât, în desfăşurarea procesului civil, apare o a doua etapă, cea a cercetării procesului, care are ca scop formarea convingerii judecătorului cu privire la raportul juridic substanţial dintre părţi, în temeiul probelor ce se administrează şi al concluziilor părţilor referitoare la eventualele excepţii procesuale invocate.
După terminarea cercetării procesului, se intră în cea de-a treia etapă, cea a dezbaterilor în fond, în cadrul căreia părţile au posibilitatea de a a-și susţine în mod real pretenţiile, în urma probatoriului administrat în cauză, prin intermediul concluziilor în fond.
După închiderea dezbaterilor, urmează etapa deliberării şi pronunțării hotărârii.
Deliberarea, ultima etapă din parcursul procesului civil în primă instanță, are loc în secret, în camera de consiliu, însă hotărârea se pronunţă în şedinţă publică.
Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Citește și Lecția de drept. Cum te orientezi în cadrul unei instanțe de judecată?