La începutul lunii aprilie 2020, ministrul sănătății a stabilit printr-un ordin ca toți pacienții pozitivi, chiar și cei asimptomatici ori cei care dezvoltă forme ușoare de COVID 19, să fie internați, chiar dacă spitalizarea nu este necesară pentru sănătatea lor.
Externarea, potrivit aceluiași act, este condiționată de obținerea a două teste negative ARN SARS-CoV-2 succesive, iar momentul prelevării este lăsat la aprecierea personalului medical.
La 25 iunie 2020, judecătorii Curţii Constituţionale au decis, cu majoritate de voturi, că internarea obligatorie în baza ordinelor de ministru, adică situația descrisă anterior, în cazul bolilor transmisibile, prevăzută de legea sănătăţii, este neconstituţională.
Firește, o persoană confirmată ori suspicionată a fi infectată cu noul virus ar trebui să se izoleze la domiciliu pentru a nu răspândi virusul, dar prevenția nu justifică nici internarea forțată, nici refuzul externării, care sunt la acest moment măsuri abuzive.
După publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, internarea forțată a asimptomaticilor, carantina și izolarea se vor face, până la eventual apariția unei legi, doar cu acordul persoanelor în cauză.
Problemă majoră care ar putea să apară ulterior publicării deziei CCR este dacă va urma un val de constestări / acțiuni în justiție din partea celor care se simt atinși în drepturile lor de faptul că au fost obligați să stea înternati, carantinați sau izolați, adică din partea celor cărora le-a fost afectat dreptul fundamental la libertate.
Deși accesul la justiție nu poate a fi îngrădit, șansele de succes în instanță sunt discutabile pentru că decizia CCR acționează doar pentru viitor, adică din momentul publicării în Monitorul Oficial, iar pentru perioada internării forțate a existat temei legal.
Cei care totuși se decid să acționeze vor promova acțiune prin care vor solicita să li se repare prejudiciile morale și/sau materiale care le-au fost cauzate prin internarea forțată vor aduce dovezi în susținerea acestor pretenții și vor timbra corespunzător.
Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept