Pacienții care în România au calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate pot beneficia de servicii decontate și în străinătate
Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară într-o cauză ce viza modalitățile și condițiile de rambursare a serviciilor de asistență medicală transfrontalieră, sesizarea fiind admisă de către instanța europeană la 4.09.2025.
Instanța supremă a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la o posibilă necorelare a legislație naționale cu normele europene, care îngreuna, prin introducerea unei condiții suplimentare, posibilitatea cetățenilor români de a pretinde rambursarea serviciilor de asistență medicală efectuate în state membre UE.
Opinia exprimată de judecătorii instanței supreme a fost confirmată de către instanța europeană, care a reținut că o astfel de condiție, a unei evaluări medicale a persoanei asigurate de către un medic care face parte exclusiv din sistemul public de sănătate sau de asigurări de sănătate, finalizată prin emiterea de către medicul respectiv a unui document care autorizează internarea acestei persoane este de natură să aibă un efect descurajator asupra recurgerii la serviciile medicale transfrontaliere, admițând implicit că este suficient un astfel de document emanând din sistemul privat sau chiar din străinătate.
Totodată, judecătorii instanței naționale au exprimat dubiul cu privire la conformitatea modului de stabilire a cuantumului rambursării pe care pacienții care au primit îngrijiri într un alt stat membru îl poate pretinde prin normele interne cu normele europene, opinie de asemenea confirmată de către instanța europeană, care a statuat că acest cuantum trebuie să se bazeze pe criterii obiective, nediscriminatorii și transparente.
CJUE a legitimat instanțele naționale să verifice dacă formula de calcul stabilită de normele metodologice îndeplinește aceste cerințe.
Hotărârea este una de răscruce pentru decontarea serviciilor medicale din străinătate, obligând legiuitorul să adopte proceduri mai suple și să respecte caracterul echitabil al cuantumului decontării.
Dreptul la servicii de asistență medicală de calitate, inclusiv accesul la cele din străinătate este o componentă esențială a dreptului la viață.
Anterior deicziei mentionate existau trei situații în care pacientul asigurat în România putea beneficia de servicii în străinătate, cu decontare.
Prima modalitate, în baza cardului european de asigurat.a doua la care se apela destul de rar, era cea directă, însă exisau cazuri în care pacientul trebuia să obțină o aprobare prealabilă.
A treia modalitate de a beneficia de servicii medicale în străinătate, cu decontare în țară, era cea în care pacientul obținea o aprobare prealabilă de la Casa de Asigurări de Sănătate de care aparținea, pentru că se află într-o situație care nu-i permite să aștepte pentru servicii care se pot efectua în țară (boala sa se poate agrava).
Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept
Citește și Lecția de drept. Titlul european executoriu
0 Comentarii