La 12 Aprilie 1457, Ştefan cel Mare și Sfânt vine la domnia Moldovei

În ziua de 12 Aprilie 1457, în urma bătăliei de la Doljeşti împotriva domnitorului  Petru Aron, Ştefan al III-lea, supranumit şi Ştefan cel Mare și Sfânt, vine la domnia Moldovei.

Citește și: Schitul Cetățuia rămâne în preferințele argeșenilor și în timp de pandemie. Zeci de persoane au fost prezente duminică la așa zisa „Meteora României”

După uciderea tatălui său Bogdan, Ștefan vine cu oaste, ajutat de Vlad Țepeș, domnul Țării Românești și după înfrângerea lui Petru Aron în “tina de la Doljești”, la 12 aprilie și la Orbic pe 14 aprilie 1457 – merge la Suceava și pe locul numit  Câmpia Direptății,  întreabă pe toți cei de față, dacă le este cu voie să le fie domn.

Întreaga adunare în frunte cu mitropolitul Teoctist, boieri, târgoveți, ostași și “toată țara” îl proclamă pe Ștefan  domn legiuit al Moldovei,  în scaunul părinților și strămoșilor lui.

 Ştefan cel Mare şi Sfînt (n. 1433, Borzeşti – d. 2 iulie 1504, Suceava) este fiul cel mic al lui Bogdan al II-lea (fost domn al Moldovei  în anii 1449-1451) şi al Doamnei Oltea (Maria, nume luat la călugărire, înaintea morţii), nepotul lui Alexandru cel Bun.

Citește și: Doliu pentru comuna Vlădești! A murit Ion Stroe, fondatorul Ansamblului Folcloric Bratia

Calităţile umane, cele de om politic, de strateg şi de diplomat, acţiunile sale fără precedent pentru apărarea integrităţii Moldovei, iniţiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraţia unor iluştri contemporani, iar graţie tradiţiei populare şi cronicilor a fost transformat într-un erou legendar.

Papa Sixtus al IV-lea l-a numit “Athleta Christi” (atletul lui Christos) iar poporul l-a cântat în balade: Ştefan-Vodă, domn cel mare, seamăn pe lume nu are, decît numai mîndrul soare. 

Tomosul de canonizare:

„În anul 1992, Teoctist, din mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române și  Sfântul Sinod al  Bisericii Ortodoxe Române,  prin Tomosul de canonizare  a Sfântului Ștefan cel Mare, au  Hotărât:

“Ca de acum înainte şi până la sfârşitul veacurilor, Voievodul Ştefan cel Mare al Moldovei să fie pomenit laolaltă cu bărbaţii cei cuvioşi şi Sfinţi ai Bisericii, cinstindu-se cu slujbe şi cântări de laudă în ziua de 2 iulie, fiind înscris în sinaxar, cărţile de cult şi calendarul Bisericii noastre cu numele„DREPTCREDINCIOSUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”.

Spre veşnică cinstire, dovadă şi încredinţare despre cele ce am hotărât, s-a întocmit acest Tomos Patriarhal şi Sinodal de Canonizare spre a fi adus la cunoştinţa credincioşilor şi clerului Bisericii Ortodoxe Române şi tuturor evlavioşilor români, oriunde ar trăi aceştia. Dat în Bucureşti, anul mântuirii 1992, luna iunie, ziua a douăzecea.”

Citește și: Ce spun ornamentele de pe construcțiile tărănești. Simpozion la Muzeul Golești