Web Analytics

Un „Jurnal de război” special a văzut lumina tiparului

de | 27.06.2019 13:12 | Cultură

Da, în viață întâlnim tot felul de oameni! Dar priviți-i atent pe cei cu sufletul curat. O vorbă veche spune: “Scrie supărările pe nisip și mulțumirile în piatră”.
Acest minunat OM, domnul Traian Găișteanu, împreună cu soția sa, doamna Lili, locuitori ai comunei Dârmănești, satul Piscani, plai binecuvântat de Dumnezeu, au ținut aceste minunate mărturii, acest “Jurnal de război”, vreme de peste 50 de ani. Cu harul lui Dumnezeu și la îndemnul unui neostenit cărturar – prof. Ion C. Hiru – au fost scoase la lumina tiparului, deci la cunoașterea noastră. Cartea a fost intitulată ,,JURNAL DE RĂZBOI”, pentru a nu se confunda cu cartea preotului Radu Drăgoi.
Jurnalul îi aparține lui CONSTANTIN R. STURZA (1882-1952), magistrat și avocat (nepot al lui Vasile Sturza, unul dintre cei trei caimacami ai Moldovei care au sprijinit alegerea domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, în 1859) și care a luptat, ca ofițer de rezervă, în Primul Război Mondial, în Regimentul 9 Roșiori, fiind martor direct al evenimentelor legate de șarja de la Robănești (Jurnal de Război – Constantin R. Sturza – Coordonator: Traian Găișteanu – p. 298).

15 milioane de oameni uciși în Primul Război Mondial

„Jurnalul de front” al ofițerului Constantin Sturza este scris caligrafic, cu nume și date exacte ale evenimentelor vremii. Este un “Jurnal al Întregirii Neamului”.
După cum scrie în carte, ,,Între 28 iulie 1914 și 11 noiembrie 1918, mai mult de 70 de milioane de militari au fost mobilizați, iar 15 milioane de oameni au fost uciși. Mulți și-au pierdut viața în spatele liniilor frontului, din cauza lipsei resurselor de bază (mâncare, căldură sau combustibil), mobilizate cu prioritate pentru alimentarea armatelor”.
Datele din jurnalul ofițerului Constantin R. Sturza sunt cu lux de amănunte, necesare generației de astăzi pentru cunoașterea adevărului!
Aceștia sunt “Cetățenii de onoare” ai Grădinii Maicii Domnului! Vă mulțumim domnule Traian Găișteanu!
Nuţa Cantemir

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii